Austeritatea bate la poarta Europei de Est și sparge ușa Ungariei, unde lovește șantiere, transportul, sănătatea, cercetarea și cultura

Chiar dacă economia Cehiei este în stagnare, fiind considerată bol­navul Europei de Est, guvernul țării este printre primele din Europa care au aplicat măsuri de austeritate pentru a preveni ca deficitul bugetar și datoriile umflate de pandemie să scape de sub control. Creșterea taxelor a scos în toamna anului trecut oamenii în stradă în ceea ce au fost considerate atunci cele mai mari proteste din istorie, însă ministrul de finanțe a explicat lumii că se merită îndurată durerea austerității.

Inundațiile de anul acesta, din cauza cărora guvernul trebuie să cheltuiească mai mult, dau peste cap planurile. Să vină noi creșteri de taxe? Și guvernul maghiar este printre primele din Europa care au aplicat, mascat, măsuri de aus­te­ritate. Acestea au luat mai mult forma redu­cerilor cheltuielilor publice cu diverse proiecte, inclusiv înghețarea unor șantiere.

Sunt inundații și în Ungaria, iar de la Budapesta, un oraș care rezistă asediului apelor Dunării, executivul și-a anunțat acum fără oco­lișuri cetățenii că vine un nou val de auste­ritate, unul mare, cu 130 de puncte în care este tăiată total sau doar parțial finanțarea pentru proiecte dintre cele mai variate, cum ar fi îmbunătățirea rutei feroviare Budapesta-Bel­grad, achi­zi­ționarea de ambulanțe, con­strui­rea Orașului Studenților, pro­movarea culturii și renovarea unui pod istoric.

Modernizarea liniei de tren Budapesta-Belgrad pen­tru a permite circulația cu ma­re viteză părea proiectul de suflet al guvernului maghiar, reprezentând un simbol al coope­rării chino-sârbo-maghiare.

Ungaria are o bună parte din fon­du­ri­le UE înghețate deoarece nu res­pectă princi­piile europene, partea sa din bani i se diminuea­ză din cauza unor amenzi impuse de Comisia Europeană, are o datorie de 10 mi­li­arde euro la Rusia pentru construirea unei centrale ato­mice și s-a împrumutat re­cent de la China pentru a putea fi­nanța câteva proiecte de infra­structură considerate strate­gice.

Pe lângă vestea despre aus­te­ritate, maghiarii au mai aflat și că din octombrie mâncarea se va scumpi semnificativ din cauza secetei prelungite de anul acesta. În Cehia, planul de austeritate adoptat în toamna trecută i-a forțat pe cehi să plătească mai mult pe alcool și medi­camente. Au fost majorate TVA și impo­zitul pe profit. Cehii au răspuns acestor măsuri cu ieșirea în stradă la protest și închiderea a trei sferturi dintre creșele, grădinițele și școlile primare ale țării.

Muncitorii de la sute de companii, inclusiv Škoda, producăror mare de mașini, și angajați ai instituțiilor publice au întrerupt lucrul în semn de protest. Adoptarea planului a fost a­mâ­nată câteva luni, dar guvernul l-a considerat absolul necesar pentru reducerea datoriei și deficitului bugetar. Cheltuielile necesare com­baterii efectelor inundațiilor de luna aceasta vor umfla deficitul cu echivalentul a 1,2 miliar­de euro (30 miliarde coroane) în 2024, de la nivelul planificat de 252 miliarde coroane la 282 miliarde coroane. Anul viitor, la aceste costuri se vor adăuga încă 10 miliarde coroane.

În aceste condiții, ministrul de finanțe și-a îndemnat colegii din guvern să taie din cheltu­ieli de unde pot pentru a ajuta la efortul de austeritate și menține stabilitatea fiscală a țării. Resurse financiare adiționale vor fi aduse prin emiterea de obligațiuni guvernamentale și prin accesarea de fonduri europene. Economia cehă încă nu și-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Ministerul de finanțe a propus o austeritate și mai adâncă încă dinainte de inundații, deși 2025 va fi an electoral.

În Ungaria vor fi alegeri generale în 2026. În ultimele zile prin presa maghiară și interna­țio­nală s-a zvonit că guvernul va uita de chel­tu­ieli pentru a-și păstra puterea prin cadouri elec­torale. Însă recent premierul Viktor Orban a sem­nat un decret de austeritate în 130 de puncte care va afecta mai multe sectoare. Mă­su­rile implică în primul rând oprirea sau redu­cerea sprijinului suplimentar de stat pentru pro­iecte majore în derulare, relatează Népszava.

O frază recurentă de-a lungul documentului care spune că „Nu este necesară nicio finanțare suplimentară de la bugetul central“ semnalează în mod clar intenția guvernului de a strânge sforile pungii.

Unele inițiative mai vechi au fost abandonate cu totul, în timp ce altele vor primi mult mai puțină finanțare decât era planificat inițial. Printre proiectele afectate se numără dezvoltarea Orașului Studenților din Budapesta, pentru care guvernul a decis să nu aloce mai multe fonduri pentru achiziționarea proprietăților necesare. Opera de Stat Maghiară este o altă victimă, fondurile sale operaționale fiind, de asemenea, reduse.

Tăierile s-au extins și asupra inițiativelor de memorie culturală din Ungaria. Angajamentul anterior al guvernului de a deschide Memorialul Holocaustului „Casa Destinelor pentru Copiii Victime“ a fost retras, la fel ca și finanțarea pentru Muzeul Victimelor Comunismului. Chiar și proiectele legate de cercetarea genealogică și istoria familiei și-au văzut bugetele micșorându-se. Pentru căile ferate naționale din Ungaria (MÁV), decretul aduce mai multe vești proaste.

O decizie anterioară de finanțare a evaluării terenurilor feroviare neesențiale a fost acum anulată. Proiectele de transport în zona Városliget au fost, de asemenea, oprite, fără alte investiții planificate pentru regiune. Nici sectorul sănătății nu a fost cruțat. Guvernul a renunțat la strategia pentru industria sănătății și a retras fondurile alocate pentru cercetarea medicală și studiile clinice. Achizițiile de ambulanțe și producția locală de ambulanțe vor avea, de asemenea, reduceri majore, guvernul anulând o alocare anterioară de peste 2,2 miliarde forinți (5,6 milioane euro).