Aurul, dolarul și rușii. Și un război care schimbă lumea

Febra aurului a lovit de mai multe ori în ultimii ani băncile centrale din diverse părți ale lumii, dar de când Rusia a pornit război contra Ucrainei, cea mai mare poftă de metal prețios a fost observată la instituțiile țărilor nealiniate Vestului. Banca Populară a Chinei este una dintre ele. Cea a Turciei face și ea parte din acest grup, alături de bănci din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Când Occi­dentul și guvernele aliate au înghețat activele băncii centrale a Rusiei ca sancțiune și cu gândul să le folosească pentru reconstrucția Ucrainei, băncile centrale nealiniate s-au spe­riat și în încercarea de a-și diversifica rezervele s-au orientat către cel mai sigur activ pe care-l cunosc, aurul.

Această schimbare are un preț pe care-l plătesc SUA: erodarea statutului de monedă do­minantă a unui dolar în depreciere. Dolarul este departe de a fi în declin. SUA sunt în continuare cea mai mare economie a lumii, iar cele mai multe tranzacții sunt efectuate în mo­neda americană. Dolarul a rămas regele lu­mii, dar puterea e în scădere. Răz­bo­iul din Ucraina și schim­bările de alianțe geopolitice pe care le-a adus grăbesc această tendință, după cum a obser­vat Ruchir Sharma, comen­tator la Financial Times.

Ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, alianța ves­tică a SUA, Marii Britanii și Uniunii Europene a aplicat sanc­țiuni financiare extinse Mos­co­vei, prin­tre care înghețarea unor active ale băn­cii centrale de 300 de miliarde dolari. Rezer­vele de aur ale băncii rusești nu au fost atinse de sancțiuni deoarece sunt păstrate în Rusia. Acest lucru le-a dat idei altora.

După lovirea Rusiei, a devenit clar că oricine poate fi luat la țintă. Pentru economia SUA, erodarea statutului dolarului nu ar avea importanță prea mare, spun mulți cercetători. Însă ar aduce libertate mai multă altora.

Băncile centrale ale lumii cumpără mai mult metal prețios ca niciodată, când în vre­muri mai normale principalii cumpărători sunt investitorii care caută să se protejeze de infla­ție și de dobânzile mici. Datele Consiliului Mon­dial al Aurului arată că în ultimul an mul­te dintre achiziții au fost efectuate de băncile centrale nealiniate Occidentului: Ban­ca Populară a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în noiembrie și de­cembrie 2022, majorându-și rezervele totale de metal la 2.000 de tone pentru prima dată. Rezervele oficiale ale Tur­ciei au crescut de la 148 de tone la 542 de tone anul trecut.

John Reade, analist la Consiliul Aurului, a observat că sancțiunile contra Rusiei „le-au determinat pe multe dintre băn­cile centrale ale țărilor nealiniate să recon­si­dere locul unde-și păstrează rezervele interna­ționale și să realizeze că aurul păstrat acasă, departe de controlul oricui, este folositor în situația în care alte rezerve devin inaccesibile“. Locurile unde băncile centrale își păstrează de obicei aurul sunt Banca Angliei și Rezerva Federală New York. Într-un sondaj realizat de HSBC cu participarea a 83 de bănci centrale, cei mai mulți dintre managerii de rezerve care au răspuns au spus că inflația și riscurile geo­politice sunt cele mai mari îngrijorări ale lor.

O treime dintre participanți au schimbat sau intenționează să schimbe activele pe care le achiziționează din cauza tensiunilor provo­cate de invazia rusă din Ucraina și înrăutățirii relațiilor dintre SUA și China. Aurul tinde să fie mai atractiv în vremuri de instabilitate, iar cererea a crescut în ultimul an. Rusia și-a înce­put invazia pe 24 februarie 2022. Cantitatea de aur achiziționată de băncile centrale în 2022 a crescut cu 152%, la 1.136 tone. Unul din rezul­tate este că prețurile aurului se apropie de ni­velul record, la acest lucru contribuind și in­flația ridicată. Două treimi din participanții la sondaj cred că celelalte bănci centrale își vor majora rezervele de aur anul acesta. Achizi­țiile de aur ale băncilor centrale reprezintă acum 33% din total, o cotă record.

Aceste achiziții se fac în detrimentul dola­rului, o monedă pe care Rusia, China, India, Brazilia și Africa de Sud vor s-o înlocuiască cu altceva, poate cu o monedă nou creată cu exact acest scop. Obiectivul lor imediat este să facă comerț una cu altă fără a folosi dolarul. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a spus chiar că o alternativă la dolar ar crea un nou echilibru în „lumea geopoliticii“. În aceste condiții, aurul a ajuns un simbol și instrument al revoltei băncilor centrale contra dolarului. De asemenea, aurul a ajuns un activ mai sigur decât dolarul. Circa 30% din țările lumii se află într-un fel sau altul sub sancțiuni impuse de SUA, UE, Marea Britanie și Japonia.

După lovirea Rusiei, a devenit clar că oricine poate fi luat la țintă. Pentru economia SUA, erodarea statutului dolarului nu ar avea importanță prea mare, spun mulți cercetători. Însă ar aduce libertate mai multă altora. Pe de altă parte, încă nu există un contracandidat puternic pentru moneda americană. Puterea ei este dată de încrederea în economia și mai ales în instituțiile SUA. Yuanul chinezesc, spre exem­plu, este moneda unei țări cu datorii mai mari și mai periculoase decât cele ale Americii și cu instituții disfuncționale.