Au venit rezultatele! Cum arată topul școlilor din București după performanțele de la BAC

Clasamentul unităților școlare din București realizat pe baza mediilor generale obținute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naționale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educației și de la platforma BacPlus.

♦ Pe primul loc în clasament este Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40 ♦ Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Național Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, și Colegiul Național Gheorghe Lazăr, cu 9,38 ♦ Ponderea mediilor peste 9 a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre școlile incluse în top.

Clasamentul unităților școlare din București realizat pe baza mediilor generale obținute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naționale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educației și de la platforma BacPlus.

Așadar, toate unitățile școlare din top zece cu cele mai bune medii generale la examenul de bacalaureat de anul acesta sunt colegii. Toate aceste colegii incluse în clasament au avut medii generale mai mari de 9 la examen.

„Avem foarte multe justificări pentru că sunt doar colegii în top. În colegii se intră cu medii foarte mari, deci copiii au deja pornire foarte bună. Se dă admitere, o parte dintre absolvenții de gimnaziu optează tot pentru un anumit nivel de pregătire, deci este școala pe verticală, să-i spunem”, a spus pentru ZF Genoveva Farcaș, profesor la Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu din Iași și fost inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Pe primul loc în clasament este Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40 și cu o pondere a mediilor peste 9 de 85,2%. Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Național Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, și Colegiul Național Gheorghe Lazăr, cu 9,38.

Un alt aspect important de subliniat este că ponderea mediilor peste 9 la examenul de bacalaureat a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre școlile incluse în top.

Colegiile sunt unitățile de învățământ care au și clase de gimnaziu. Pentru a putea învăța în aceste colegii, elevii trebuie să treacă de un proces de selecție în clasa a V-a.

Este important de menționat că elevii acestor colegii nu intră automat mai departe în cursurile liceale ale aceleiași instituții de învățământ, ci trebuie să aibă notele de admitere cerute sau, după caz, să dea din nou o probă de admitere, de data asta pentru liceu.

Titlul de colegiu național se acordă prin un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în anul 2013, pe vremea ministrului Remus Pricopie. Astfel, titlul de colegiu național se acordă instituțiilor de învăță­mânt pe baza perioadei de activitate, de peste 75 de ani, pe baza rezultatelor înre­gis­trate de elevi la concursuri și examene, pre­cum și pe baza calității cadrelor didactice.

În ceea ce privește cadrele didactice, se ia în considerare ce grade didactice au ei, dacă au un doctorat sau dacă se implică în cercetare științifică și pedagogică. Colegiile naționale pot avea doar clase de liceu pentru profilul teoretic, nu și tehnologic ca celelalte colegii/licee.

În ceea ce privește finanțarea nu există diferențe între un colegiu național și un liceu.

„Nu ar trebui să fie o finanțare suplimentară, pentru că finanțarea este per capita, în funcție de numărul de elevi dintr-o instituție, statul alocă o anumită sumă care se poate vedea, trebuie să fi transparentă suma de bani”, a explicat Genoveva Farcaș.

Metodologia din anul 2013 prevede că o unitate școlară care aplică pentru statutul de colegiu trebuie să implementeze cel puțin un proiect de finanțare externă, de mobilitate sau de dezvoltare în ultimii 5 ani.

„Asta înseamnă că cel care candidează pentru statutul de colegiu trebuie să aibă între activitățile bifate și un proiect cu finanțare europeană, în sensul în care eu școală am aplicat pentru Erasmus, adică am scris un proiect cu echipa mea și mi s-a finanțat de către Uniunea Europeană, un proiect de tip răspuns sau un proiect POCU de mobilități profesionale, deci nu are treabă aici cu finanțarea. Este dovada faptului că eu am o echipă competentă care iată, nu doar că stă cu mâna întinsă la stat, ci vine și cu o finanțare suplimentară pentru că a aplicat pe un proiect cu finanțare externă”, a detaliat Genoveva Farcaș.

Dacă ar exista diferențe de finanțare între cele două tipuri de școli, ar interveni Consiliul pentru Combaterea Discriminării, susține ea.

„Nu ar fi firesc. Finanțarea înseamnă și salariile profesorilor, iar cu cât am un grup profesoral cu grade didactice, cu doctorat, cu atât să aloc mai mulți bani, însă asta se reglează în interiorul județului. Eu, inspectorat, pot să iau niște bani de la o școală și să aloc pentru salarii la Colegiul Național, pentru că acolo trebuie să fie plata profesorilor mai mare”, a mai spus Genoveva Farcaș.