Au invadat fabricile cu roboți și inteligență artificială, dar șomajul nu a explodat: modelul surprinzător care schimbă regulile economiei moderne

Orașul Qingdao avea în urmă cu un an câteva zeci de vehicule autonome. Astăzi găzduiește una dintre cele mai dense flote de acest tip din lume. Compania Neolix a pus pe șoselele orașului circa 1.200 de furgonete de livrare fără șofer și intenționează să ajungă la 4.000 până la finalul anului. Experimentul chinezesc în automatizare ridică o întrebare care preocupă guverne și economii de pe tot globul: poate o țară să îmbrățișeze inteligența artificială fără să distrugă masiv locuri de muncă?

La nivel național, cifrele sunt concludente pentru amploarea transformării. Aproximativ 33.000 de vehicule autonome de livrare circulau pe drumurile din China la finele lui 2025. Numărul taxiurilor fără șofer urmează să atingă 14.000 până la sfârșitul lui 2026. Goldman Sachs estimează că peste 700.000 de robotaxiuri, reprezentând 12% din totalul vehiculelor de ride-hailing, vor circula prin orașele chineze în termen de cinci ani. Meituan, platforma gigant de livrări, consideră că dronele ar putea prelua 10% din livrările de mâncare, dintr-un total de 60 de miliarde efectuate anul trecut, scrie The Economist.

Autoritățile de la Beijing se află însă într-o poziție delicată. Planul economic pe cinci ani al țării stipulează explicit că aceasta trebuie să „prevină și să rezolve riscurile șomajului pe scară largă”. În aprilie, un organism de supraveghere a securității cibernetice a transmis dezvoltatorilor, într-un document în formă de proiect, că aceștia „nu ar trebui să aplice IA cu scopul de a înlocui oamenii”.

Ritmul de dezvoltare a fost deja temperat de realitățile tehnice și sociale. Baidu, compania care controlează cea mai mare flotă de robotaxi din lume, s-a confruntat cu dificultăți în misiunea sa de a mări numărul mașinilor autonome disponibile. În martie, zeci de mașini ale companiei s-au blocat brusc în trafic, blocând arterele orașului. Ulterior, guvernul a suspendat emiterea de noi licențe pentru robotaxiuri. La Qingdao, furgonetele Neolix circulă fără restricții, dar livrările sunt permise doar în afara orelor de vârf, după ce mai multe vehicule autonome au provocat ambuteiaje și proteste ale șoferilor.

Miza socială diferă în funcție de categoria de angajați vizată. Neolix operează exclusiv servicii business-to-business, precum transportul de carne din piețe către restaurante, muncă executată în prezent preponderent de persoane în jur de 60 de ani cu vehicule vechi, prost plătite și periculoase. Tinerii nu aspiră să preia aceste locuri de muncă. Situația este radical diferită în cazul platformelor de ride-hailing și livrări, care angajează circa 22 de milioane de angajați, majoritari migranți tineri din mediul rural. Șomajul în rândul tinerilor este deja ridicat, iar autoritățile nu doresc să îl amplifice.

Tensiunile sociale au fost deja vizibile. Șoferii din Wuhan au organizat greve și proteste în 2024, pe măsură ce proiectul Baidu câștiga amploare. Drept răspuns, autoritățile locale au cerut Baidu să nu mai publice date despre flota sa de robotaxiuri.

Meituan a demarat un program de reconversie profesională prin care șoferii de livrări sunt pregătiți să lucreze în operațiunile cu drone din Shanghai, în roluri precum încărcarea comenzilor înainte de decolare sau supravegherea zborurilor dintr-un centru de control. Deocamdată, echipa numără doar 200 de persoane față de milioane de șoferi activi, dar compania anunță extinderea programului și către angajați din afara organizației.

Automatizarea urmărește, prin definiție, substituirea forței de muncă cu roboți care nu necesită salarii. China nu face excepție de la această logică economică pe termen lung. Ceea ce o diferențiază este efortul explicit de a gestiona tranziția, iar modul în care va reuși sau va eșua acest experiment va fi urmărit cu atenție de economii din întreaga lume.