Au început să se trezească microbi care au stat adormiți mii de ani: O bacterie antică, rezistentă la antibioticele moderene, a fost descoperită într-o peșteră înghețată din România

În adâncurile Peșterii Scărișoara din România se află unul dintre cei mai mari ghețari subterani din lume, o masă monumentală de gheață de dimensiunea a aproximativ 40 de bazine olimpice, care a început să se formeze în urmă cu circa 13.000 de ani, scrie CNN. 

Oamenii de știință care studiază microbi antici cândva închiși în gheața peșterii spun că o tulpină bacteriană pe care au decongelat-o și analizat-o este rezistentă la 10 antibiotice moderne folosite pentru tratarea unor boli precum infecțiile urinare și tuberculoza.

Deși nu există dovezi că bacteria ar fi dăunătoare pentru oameni, „trezirea” unor microbi care au stat latenți timp de mii de ani poate suna ca intriga unui roman sau film SF. Totuși, noua cercetare arată că rezistența, în anumite cazuri, a evoluat natural în mediul înconjurător cu mult înainte ca antibioticele moderne să fie dezvoltate sau prescrise de medici.

„Bacteriile antice pot rezista la antibiotice moderne deoarece rezistența la antibiotice este o caracteristică evolutivă veche, modelată de-a lungul a milioane de ani prin competiția dintre microbi”, a declarat Cristina Purcărea, cercetător senior la departamentul de microbiologie al Institutului de Biologie București al Academiei Române și autor principal al studiului publicat în această săptămână în revista științifică Frontiers in Microbiology.

Pe măsură ce se amestecă între ele de-a lungul a milioane de ani, bacteriile pot împărtăși trăsături utile prin schimbul unor mici fragmente de ADN, chiar și între specii bacteriene neînrudite, într-o veritabilă cursă evolutivă a înarmării. Această strategie de supraviețuire a dus, întâmplător, la apariția unor tulpini bacteriene neafectate de anumite antibiotice, medicamente care își au originea în compuși naturali. Studiul notează că acest fenomen este mai frecvent în rândul microbilor care trăiesc în medii extreme.

„Antibioticele moderne pot accelera răspândirea rezistenței, pe baza unor mecanisme moleculare care existau în natură cu mult înainte ca oamenii să dezvolte aceste medicamente”, a adăugat Purcărea.

Oamenii de știință spun că concluziile obținute ar putea ajuta în lupta împotriva superbacteriilor moderne care nu mai pot fi tratate cu antibioticele utilizate în mod obișnuit.

Nucleul de gheață

Noua tulpină bacteriană studiată de Purcărea și colegii săi, denumită Psychrobacter SC65A.3, prosperă în medii reci și nu ar putea infecta oamenii, a precizat aceasta.

„Această tulpină este psihrofilă, ceea ce înseamnă că iubește frigul, nu corpul uman. Majoritatea speciilor de Psychrobacter se găsesc de obicei în gheață sau în medii refrigerate”, inclusiv în alimente, a spus ea.

Proba din studiu a provenit dintr-un carotelaj cilindric de gheață de 25 de metri (82 de picioare) extras de echipă dintr-o zonă a peșterii cunoscută sub numele de Sala Mare. Carota conținea material înghețat acumulat pe parcursul a 13.000 de ani, însă proba analizată în studiu provenea din gheață veche de 5.000 de ani.

În laborator, cercetătorii au izolat diverse tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a evalua ce gene permit supraviețuirea la temperaturi scăzute și care sunt legate de rezistența antimicrobiană.

În cazul SC65A.3, atunci când a fost expusă la 28 de antibiotice utilizate în mod curent pentru tratarea infecțiilor bacteriene, cercetătorii au constatat că tulpina era rezistentă la 10 dintre ele, inclusiv trimetoprim, clindamicină și metronidazol.

Pe măsură ce planeta se încălzește, iar ghețarii și peșterile de gheață se topesc, microbii blocați timp de mii de ani ar putea fi eliberați, a spus Purcărea. „Deși majoritatea sunt inofensivi, unii ar putea purta rezistență la antibiotice sau alte biomolecule necunoscute care ar putea afecta ecosistemele actuale”, a adăugat ea prin e-mail.

Purcărea și colegii săi nu sunt singurii cercetători care evaluează riscurile microbilor înghețați de mult timp și natura antică a rezistenței antimicrobiene pe măsură ce planeta se încălzește. Alți cercetători au reactivat virusuri vechi de 48.000 de ani, înghețate în permafrost, pentru a examina riscul redus, dar subestimat, al unui focar de boală declanșat de un agent patogen latent de mult timp.