Atențiune, pericol de prefraudare!

Către el au mers toate avertizările, estimările de fraudă cu procente precise cu tot, reclamațiile la Bruxelles ori Washington (anterioare referendumului) și apoi investigațiile asupra legalității votului (după referendum); către el au mers acum și declarațiile președintelui Traian Băsescu, care a ieșit la rampă în această săptămână, prima din campania electorală, cu avertismentul că România “nu e un stat de drept” și “este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat rușinea de a avea observatori OSCE” (rușine inexistentă, altminteri, pentru SUA, Franța sau Olanda, țări cu alegeri monitorizate de OSCE, ca și România în 2009).

Ca să fie și mai clar, consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu a profețit că dacă președintele Traian Băsescu ar fi suspendat încă o dată după alegeri, pe motiv că nu numește premierul dorit de prezumtivii câștigători (USL), UE va suspenda dreptul de vot al României, iar SUA va suspenda parteneriatul strategic. De toate aceste amenințări pe ton ridicat profită PDL (ARD), care are astfel ocazia să nu mai pară o tabără dinainte înfrântă în alegeri și chiar să se laude, prin șeful de campanie Adriean Videanu, că “PDL are marea șansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”.

În ce privește riscul suspendării, premierul Victor Ponta s-a arătat total împăciuitor într-un interviu pentru Le Figaro, unde a spus că o nouă tentativă de suspendare a președintelui Traian Băsescu nu intră în calculele USL. Acasă, la București, Ponta a făcut un nou pas spre coabitarea pașnică între palate, acceptând ca președintele să nu-l delege la Consiliul European din 22-23 noiembrie unde se va decide bugetul UE pentru următorii șapte ani, în ciuda faptului că de buget, în teorie, se ocupă Guvernul și nu Președinția. Nu că Ponta ar fi jertfit ceva acceptând să meargă Băsescu la Bruxelles, dacă ne gândim la experiența și abilitatea de care e nevoie la negocieri pentru ca România să-și asigure viitoarele alocări de fonduri, în contextul actualei crize fiscale a UE, unde tăierile de fonduri agricole și de coeziune preconizate acum dezavantajează țările nemembre ale zonei euro.