ATENȚIE! Angajatorul trebuie să plătească salariatului care lucrează de acasă o parte din chirie și din utilități
Companiile ale căror angajați lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariațiilor lor o parte din chirie și din utilitățile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de…
Companiile ale căror angajați lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariațiilor lor o parte din chirie și din utilitățile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de avocatură Costel Gîlcă Lawyers.
„În opinia mea, angajatorul trebuie să plătească angajatului care lucrează de acasă o parte din chirie, o parte din facturile la utilități, pentru că în contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziție doar capacitatea de muncă. În acest moment, am pe rolul Tribunalului București un dosar în care un angajat cere suportarea cheltuielilor de întreținere, precum și a ratei la bancă“, a spus Costel Gîlcă în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Anul 2020 aduce o modificare fundamentală a relațiilor de muncă pe termen lung și foarte lung, crede el.
„Tot ceea ce știam noi înainte de anul 2020 din perspectiva relațiilor de muncă strict industriale se modifică în mod fundamental, o modificare care nu este doar pentru anul 2020, ci o schimbare de paradigmă pe termen foarte lung. Schimbarea de paradigmă în relațiile de muncă nu a dat-o neapărat COVID-ul, ci tehnologia informațiilor în primul rând și apoi inteligența artificială.“
Avocatul specializat în dreptul muncii este de părere că în această perioadă de pandemie asistăm la o întoarcere a relațiilor de muncă la cele de dinainte de perioada industrializării.
„Înainte de perioada industrializării, munca de acasă era regula. În relațiile de muncă, faptul că muncim de acasă nu este nimic nou. Pandemia nu a făcut altceva decât să arate că avem suficient de multe instrumente astfel încât nu are sens să prestezi activitatea din birou. Întrebarea este dacă legislația muncii din România este pregătită pentru relațiile de muncă din secolul XXI în care sunt două mari provocări, respectiv inteligența artificială și tehnologia informațiilor. Vor afecta aceste două elemente fundamental relațiile de muncă, va trebui regândit Codul muncii?“, se întreabă Gîlcă.
Codul muncii din România nu este adaptat secolului XXI, rămâne unul vechi, ce necesită modificări pentru a se adapta schimbărilor din piața muncii din această perioadă.
„În centrul legislației muncii ce va trebui adaptată rămâne tot interesul și protecția individului uman pentru că nici acasă nu poți să muncești 24 de ore din 24 pentru un angajator care dorește doar profit. Astfel, este nevoie să adaptăm legislația la noile provocări. Noile tehnologii vor duce la creșterea locurilor de muncă, însă acestea vor fi diferite față de ce am văzut noi până acum. Inteligența artificială va face foarte multe, însă ea va fi supravegheată de individul uman“, explică Costel Gîlcă.
Avocatul crede că menținerea programului de opt ore în Codul muncii este fundamental.
„Pe lângă faptul că avem o prevedere în Codul muncii în acest sens și pe viitor va trebui ca aceasta să existe pentru a se evita suprasolicitarea psihică a salariaților. Acest program de opt ore a apărut pentru protecția individului și a întregii societăți.“
O altă schimbare adusă de pandemie este posibilitatea angajaților de a lucra de oriunde din lume, spune el.
„A doua schimbare este posibilitatea de a lucra de oriunde din lume, iar oamenii vor descoperi că decât să lucreze dintr-un oraș aglomerat, poluat, pot merge să lucreze din vârf de munte, de la țară sau din țări exotice. Cred că mulți salariați se vor reorienta și că și configurația orașelor va fi schimbată.“