ASF: Pe plan local, riscul de piață rămâne la un nivel ridicat, cu tendință de stagnare, pe fondul contagiunii și al interconexiunilor, piețele financiare reacționând prompt la materializarea oricăror tensiuni și factori de risc, deși înăsprirea condițiilor financiare împreună cu situația geopolitică au o influență ridicată asupra acestora

Pe plan local, riscul de piață rămâne la un nivel ridicat, cu tendință de stagnare, pe fondul contagiunii și al interconexiunilor, piețele financiare reacționând prompt la materializarea oricăror tensiuni și factori de risc, deși înăsprirea condițiilor financiare împreună cu situația geopolitică au o influență ridicată asupra acestora, potrivit informațiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în raportul de stabilitate a piețelor financiare nebancare.

Toate celelalte riscuri (de credit, de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate și operațional) sunt evaluate ca fiind la un nivel mediu spre ridicat, cu tendințe de creștere sau de stagnare. Totodată, creșterea riscului sistemic pentru economia românească este explicată într-o mare proporție de riscuri exogene. Piața de capital din România este sensibilă la aceiași factori de risc regionali care influențează randamentele burselor din Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, piețele de capital importante din punctul de vedere al capitalizării acționând prin transmiterea de volatilitate către piețele de capital mai puțin interconectate și mai mici din punct de vedere al capitalizării”, conform raportului.

Din perspectiva pieței asigurărilor, creșterea ratei inflației are un impact negativ din două perspective: pe de o parte, majorarea cheltuielilor de achiziție și administrare și a valorii daunelor determină o creștere a costurilor pentru asigurători, iar pe de altă parte scăderea puterii de cumpărare a populației ca urmare a creșterii generalizate a prețurilor poate determina o contracție a cererii.

“Societățile de asigurare sunt expuse la două potențiale riscuri: creșterea costurilor și o potențială scădere a veniturilor. Cu toate acestea, pe plan local, piața asigurărilor rămâne dominată de segmentul asigurărilor auto obligatorii, ceea ce diminuează riscul de scădere semnificativă a veniturilor asigurătorilor. Expunerea societăților de asigurare din România față de obligațiunile guvernamentale se menține semnificativă, menținându-se riscul generat de creșterea bruscă a randamentelor guvernamentale cu impact asupra valorii de piață a titlurilor de stat aflate în portofoliile asigurătorilor”, se mai arată în raportul de stabilitate.

Diminuarea avansului inflaționist pe parcursul anului 2023 a avut o influență pozitivă în piețele financiare, acestea recuperând o parte din deprecierile suferite anterior. În continuare, perspectivele asupra stabilității financiare la nivel european rămân fragile, dinamici adverse ale piețelor putând crea și propaga noi șocuri, însoțite de presiuni asupra lichidității. Fondurile de pensii private din România au înregistrat creșteri importante ale activelor în anul 2023, la momentul actual sistemul aflându-se în continuare într-o etapă de acumulare, neexistând presiuni pentru vânzare, întrucât nivelul plăților este unul foarte redus.

Pe parcursul anului 2023 au fost operate plăți în Pilonul II în valoare de 919 milioane de lei (0,73% din activele totale de la finalul lunii decembrie), respectiv 113 milioane de lei în Pilonul III (2,38% din active totale). Riscul de lichiditate se află de asemenea la un nivel scăzut, un procent de 1,14% din activele întregului sistem fiind deținute în conturi curente și depozite pe termen scurt (aprx. 1,5 miliarde de lei). Politica investițională din cadrul portofoliilor fondurilor de pensii private continuă să fie axată pe piața financiară locală (aproximativ 93% din active având emitenți români), orientată în special în instrumente cu venit fix (73%) și acțiuni (23%).

La finalul lunii decembrie 2023, fondurile de pensii private aveau plasamente în valoare de 17,07 miliarde de lei într-un număr de 14 emitenți de acțiuni cu scor ESG, reprezentând 55,5% din totalul investițiilor în acțiuni, respectiv 13% din activele totale.

Banca Centrală Europeană a derulat cel de-al doilea test de stres privind riscul climatic, ce a completat testul de stres climatic pentru supravegherea bancară al BCE ce viza riscurile la adresa băncilor, prin extinderea domeniului de aplicare, analizând totodată și firmele și gospodăriile, exercițiul având ca obiectiv testarea rezistenței firmelor, gospodăriilor și a băncilor în trei scenarii de tranziție: tranziție accelerată, tranziție de tip late-push și tranziție întârziată. Rezultatele au arătat că întârzierea tranziției și lipsa totală de acțiune sunt mai costisitoare pe termen lung comparativ cu o tranziție mai rapidă care, deși ar implica inițial costuri mai mari cu investițiile și energia, pe termen mediu riscurile financiare ar scădea, investițiile în energie regenerabilă amortizându-se mai repede și, în cele din urmă, reducând cheltuielile cu energia. În contextul interesului crescut pentru investițiile ESG, cresc și riscurile generate de dezinformarea ecologică.

Pe lângă pierderile cauzate investitorilor individuali, dezinformarea ecologică poate avea consecințe profunde asupra încrederii întregii comunități de investitori în eficacitatea regimurilor de publicare a informațiilor legate de durabilitate, cu efecte secundare negative asupra finanțării necesare pentru tranziția la o economie mai sustenabilă, se mai arată în raportul de stabilitate publicat de ASF.

Din perspectiva efectelor schimbărilor climatice, se observă pe parcursul ultimilor ani o creștere la nivel global a frecvenței și severității dezastrelor naturale. Impactul unor astfel de evoluții este semnificativ pentru societățile de asigurare, ca urmare a creșterii în timp a valorii daunelor plătite pentru evenimentele de catastrofe naturale legate de vreme/climă. În ceea ce privește România, Banca Mondială confirmă în Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea vulnerabilitatea la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice. Inundațiile și seceta sunt principalele categorii de dezastre naturale identificate de BM la care țara este expusă, putând genera riscuri macro-financiare semnificative. Având în vedere gradul scăzut de cuprindere în asigurare din România, este necesară și creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscurile ce decurg din schimbările climatice și a pierderilor potențiale generate de acestea. Asigurarea împotriva catastrofelor naturale reprezintă un instrument cheie pentru atenuarea pierderilor generate de evenimentele extreme legate de climă, oferind finanțare gospodăriilor și companiilor în cazul materializării acestor riscuri.