ARCA: Interzicerea publicității la medicamente va aduce o problemă României raportat la legislația UE

Într-o adresă transmisă Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA) spune că acest proiect de lege, supus avizului Consiliului (și aflat pe ordinea de zi a ședinței CNA de marți, n.r.), prin care se vizează interzicerea publicității în radio și în televiziune pentru medicamente și tratamente medicale, reprezintă o limitare atât a dreptului la informație al publicului, garantat de articolul 31 al Constituției României, cât și a libertății comerțului, drept garantat de Constituție, prin articolul 135.

“Această dublă limitare poate avea efecte negative extrem de importante, având în vedere că domeniul vizat, respectiv publicitatea la produse medicamentoase și tratamente medicale disponibile fără prescripție medicală, are o pondere importantă în piața de publicitate radio și televizată și, în mod corespondent, în domeniul accesului publicului la informația de specialitate. În plus, restricția vizată de proiectul de lege ar excede cadrului Directivei serviciilor media audiovizuale, care se limitează la a interzice publicitatea la «anumite produse medicamentoase sau tratamente medicale care sunt disponibile numai pe bază de prescripție medicală în statul membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii mass-media», abordare preluată și în legea actuală a audiovizualului”, se spune în acest document semnat de George Chiriță, director executiv al ARCA, care a fost transmis și agenției MEDIAFAX.

Potrivit ARCA, limitarea în Directiva serviciilor media audiovizuale a restricției pentru publicitatea produselor și tratamentelor medicale menționate arată că legiuitorul european a considerat că publicitatea realizată dincolo de aceste restricții este utilă societății.

Această limitare a interdicției este corelată cu cadrul general de reglementare a publicității la medicamente de uz uman, care este stabilit de directiva 2001/83/CE unde, la articolele 87 și 88, se precizează natura interdicției. Astfel, articolul 86 prevede că “Statele membre interzic orice publicitate pentru un medicament pentru care nu a fost acordată o autorizație de introducere pe piață în conformitate cu dreptul comunitar”, în timp ce articolul 88 (1) spune că “Statele membre interzic publicitatea destinată publicului larg având ca obiect medicamente care: (a) sunt disponibile numai pe baza unei prescripții medicale, în conformitate cu dispozițiile titlului VI; (b) conțin substanțe definite drept psihotrope sau narcotice de convențiile internaționale, precum convențiile Organizației Națiunilor Unite din 1961 și 1971”.

De asemenea, ARCA spune că Directiva 2001/83/CE nu prevede posibilitatea ca statele membre să introducă în legislația internă reglementări mai stricte decât cele formulate de această directivă. “De altfel, considerentul (43) al directivei arată că eventualele discrepanțe din reglementările naționale privind publicitatea la medicamente pot avea impact asupra funcționării pieței interne. «Toate statele membre au adoptat măsuri speciale suplimentare privind publicitatea pentru medicamente. Există discrepanțe între aceste măsuri. Aceste discrepanțe pot avea impact asupra funcționării pieței interne, deoarece publicitatea difuzată într-un stat membru poate avea efecte în alte state membre»”, mai afirmă ARCA.

Totodată, asociația spune că Directiva a avut ca scop, între altele, tocmai eliminarea discrepanțelor și unificarea în piața internă europeană a reglementărilor privind publicitatea la medicamente. “Această înțelegere a textului directivei este confirmată de Decizia Curții Europene de Justiție în Cazul C-374/05 (Gintec), unde se arată explicit, în raport cu afirmația guvernului polonez că «legiuitorul comunitar a înțeles să stabilească criterii minime care au un caracter fundamental», că «O astfel de interpretare nu ar putea fi admisă. Într-adevăr, redactarea prevederilor din Directiva 2001/83 privind publicitatea pentru medicamente, precum și structura generală a acestora și finalitatea lor demonstrează că această directivă urmărește să stabilească criteriile substanțiale obligatorii pentru reglementarea domeniului respectiv»”, precizează ARCA.

În plus, potrivit asociației, Curtea arată astfel că regulile stabilite prin directivă nu sunt criterii minimale și că directiva prevede în mod expres cazurile în care statele membre pot deroga de la directivă. Astfel, Curtea afirmă că directiva 2001/83 “a realizat o armonizare completă în domeniul publicității pentru medicamente, cazurile în care statele membre sunt autorizate să adopte prevederi care să se îndepărteze de normele stabilite prin această directivă fiind în mod explicit enumerate”, mai afirmă ARCA.

“Ca urmare, o restricționare suplimentară, dincolo de cadrul comun stabilit prin directiva 2001/83/CE, care ar viza domenii care nu sunt în mod explicit enumerate în directivă, cum ar fi cea pe care proiectul de lege o vizează, ar contraveni directivei. Adoptarea ei ar pune Romania în situația de a fi acționată la instanța Curții europene de justiție”, mai spune ARCA.

Totodată, ARCA precizează că în expunerea de motive a proiectului se afirmă că interzicerea publicității radio TV la medicamente ar fi necesară pentru a elimina publicitatea mascată (ascunsă) la aceste produse: “Venim cu această inițiativă datorită amplorii pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente și influența negativă și înșelătoare pe care o are asupra populației, aspect care se datorează în principal publicității prin televiziune și radio”.

“Această abordare dovedește o necunoaștere a legislației în vigoare, dat fiind că, prin chiar articolul 29 al Legi audiovizualului, publicitatea mascată este deja sub interdicție în radio și TV, iar prin articolul 798 din legea 95/2006 privind reforma sănătății publice este interzisă publicitatea înșelătoare la medicamente. Aceasta face ca proiectul să rămână fără obiect și fără justificare”, mai spune ARCA.

Asociația precizează că o altă prevedere a proiectului, respectiv alineatul 3 al articolului 17, “dovedește din nou o abordare eronată a procesului de legiferare”, dat fiind că acest alineat constituie o reluare a unei prevederi deja existente la articolul 799 din legea 95/2006 privind reforma sănătății publice.

“În acest mod se contravine art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care prevede că «În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere». Proiectul de lege propune o interdicție generală, respectiv interdicția publicității în radio și televiziune la medicamente disponibile fără prescripție medicală, interdicție care intră în contradicție cu directiva servciiilor media audiovizuale și cu directiva 2001/83/CE, cu scopul declarat de a realiza o interzicere subsecventă a două practici, respectiv publicitatea mascată și publicitatea înșelătoare, care sunt însă deja interzise de legea audiovizualului și de legea reformei în sănatate”, mai spune ARCA.

“În consecință, singurele efecte ale acestui proiect de lege ar fi acelea de a produce o problemă a României în raport cu legislația europeană și o limitare neconstituțională a dreptului la informație și a libertății comerciale”, concluzionează ARCA.

Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o inițiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar și interzicerea publicității pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenția MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune.

Publicitatea pentru alte modalități decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripție medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenția Națională a Medicamentului.

În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celalte farmacii, precum și publicitatea la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor și tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

“Venim cu această inițiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente și influența negativă și înșelătoare pe care o are asupra populației, aspecte care se datorează, în general, publicității prin televiziune și radiodifuziune, surse de informații care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susține inițiatorul, în expunerea de motive.

El mai apreciază că “automedicația poate duce la complicații grave de sănătate, iar pacienții nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăților terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicația, prin inducerea în rândul populației insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenția medicului”.

Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaților.