Arabia Saudită și Iranul s-au alăturat axei Rusia-China sub paravanul BRICS. Saudiții ar fi trebuit să încheie alianțe de apărare cu Israelul și SUA

Grupul BRICS, al unora dintre cele mai influente economii emergente, asociat cu eforturile axei Rusia-China de a diminua supremația Occidentului în lumea financiară și în economie, s-a dublat ca număr prin includerea, de la 1 ianuarie, a Arabiei Saudite, Iranului, Emiratelor Arabe Unite, Egiptului și Etiopiei.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunțat că peste 30 de țări și-au exprimat interesul de a stabili legături cu BRICS. Puține au fost invitate să participe la recentul val de extindere, iar dintre acestea doar Argentina a refuzat propunerea. Lista noilor veniți include mai multe nume problematice pentru Vest. Decizia Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol și liderul OPEC, ridică cele mai multe întrebări.  Intrarea acestui stat în BRICS, alături de vechii membri Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, s-a întâmplat când saudiții și Israelul negociază fără publicitate un acord de pace care va fi lubrifiat cu un tratat de apărare între SUA și Arabia Saudită, notează The Wall Street Journal. Prin urmare, de ce liderul saudit Mohammed bin Salman ar pune aceste alianțe în pericol prin aducerea țării sale în BRICS?

La începuturile sale, grupul statelor emergente se axa mai mult pe încurajarea creșterii economice. Dar în ultimii ani, sub conducerea Chinei și Rusiei, BRICS a evoluat într-un bloc diplomatic care să contracareze influența occidentală. Grupul ar dori să creeze un sistem global alternativ de finanțare mai puțin dependent de dolarul american pentru tranzacții și mai puțin vulnerabil la sancțiunile occidentale.

Președintele chinez Xi Jinping, în special, a insistat ca BRICS să se extindă pentru a-și spori puterea împotriva SUA și aliaților săi. Anul trecut, grupul a lansat invitații către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iran, Etiopia și Argentina. Noul președinte argentinian Javier Milei a refuzat invitația, ceea ce arată o bună judecată, având în vedere cât de mult are nevoie țara sa de finanțare occidentală. BRICS nu-i aduce nimic.

Nu același lucru se poate spune despre judecata saudiților. Negocierile privind o apropiere între Regat și Israel au fost puse pe pauză de când a izbucnit războiul Israel-Hamas, pe 7 octombrie. Dar sursele WSJ spun că ambele părți ar dori să reia discuțiile după ce războiul se încheie, iar negocierile sunt finalizate în proporție de 70%.

Saudiții doresc ca stabilitatea Orientului Mijlociu să se concentreze pe modernizare și dezvoltare economică. Esențială pentru această stabilitate este o garanție de securitate din partea SUA, asemănătoare cu ceea ce are Washington cu Australia și Japonia. Aceasta ar fi o asigurare împotriva eventualelor agresiuni irano-șiite.

Întrebarea este de ce o țară care caută o astfel de garanție s-ar alinia unui bloc de națiuni care include acum Iranul, Rusia și China, principalii adversari geopolitici ai Americii. Rusia – a se înțelege Vladimir Putin – este președintele BRICS în 2024. Acest lucru trimite un mesaj deloc liniștitor senatului SUA, care ar trebui să aprobe tratatul de apărare cu 67 de voturi. Aceste voturi nu vor fi ușor de obținut având în vedere ostilitatea din stânga democrată față de prințul moștenitor saudit.