Ar putea BNR să majoreze dobânda de referință într-o ședință de urgență? Ce spun analiștii financiari

Do

bânda de referință a Băncii Naționale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparație, dobânda de referință din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o ședință care a durat două zile. Este cea mai abruptă creștere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveției a surprins piețele și a majorat dobânda de referință cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referință și a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu față de nivelul din România.

România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referință) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparație, în Ungaria dobân­da de referință este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% și în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale își întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea piețelor, care sunt șansele ca și Banca Națională a României să surprindă piața și să majoreze dobânda de referință înaintea ședinței de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

„Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puțin până la următoarea ședință și probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, asociația analiștilor financiari.

De asemenea, Florin Andrei, analist economic și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, este de părere că Banca Națională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de ședința de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca națională va face acest pas într-o ședință neanunțată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

Piața este peste și, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o ședința neașteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

De altfel, și reacția Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piață, a mai adăugat el. De asemenea, unii economiști sunt de părere că Fed a avut o reacție exagerată prin creșterea abruptă a dobânzii-cheie, spune și Adrian Codirlașu.

„Sunt și păreri că Fed a reacționat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflația în State a atins vârful. Inflația se învârte în jurul aceleiași valori și apare ideea că se plafonează“, spune Codirlașu.

Cu o inflație de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Națională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflația era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referință.

Creșterea dobânzilor temperează consumul, scad unele prețuri deci, însă există și reversul medaliei: creșterile prea bruște de dobânzi pot bloca economia, de aici și reticența multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creșterea inflației mult peste așteptări a determinat reacții din partea tuturor băncilor centrale și singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creșterea prețurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.