Ce ar însemna pentru piața muncii din România implementarea directivei care cere publicarea salariilor în anunțurile de angajare. Dacă directiva trece de Parlamentul European și de Consiliu și, ulterior, se va aplica și în România, impactul pe piața muncii va fi benefic

♦ O propunere de directivă europeană aflată în prezent în dezbatere, menită să aducă egalitatea între femei și bărbați în ceea ce privește nivelul salarial pentru același tip de muncă prestată, ar putea obliga angajatorii să publice nivelul salarial/intervalele minime și maxime ale salariilor oferite în anunțurile de angajare ♦ Dacă directiva trece de Parlamentul European și de Consiliu și, ulterior, se va aplica și în România, impactul pe piața muncii va fi benefic, cred unii oameni de business ♦ Totuși, salariile sunt încă un subiect tabu în România, iar publicarea acestora ar fi o măsură care poate crea conflicte interne în organizații.

„Candidații la ocuparea unui loc de muncă au dreptul de a primi din partea angajatorului potențial informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul de re­munerare al postului vacant, stabilit pe baza unor criterii obiec­tive, neutre din punctul de vedere al genului, și care urmează să fie atri­buit pentru postul în cauză și, unde este cazul, cu privire la acordul colec­tiv aplicat de companie în legătură cu postul“, scrie într-un amendament al pro­pu­nerii de directivă europeană de con­solidare a aplicării principiului ega­­­li­tății de remunerare.

„Aceste informații trebuie in­dicate într-un anunț de post vacant publicat sau trebuie puse la dis­poziția candi­datului înainte de interviul de angajare, fără a fi nevoie de o solicitare din partea candida­tului“, se mai arată în amendament.

Egalitatea privește aceeași muncă sau o muncă de ace­eași valoare între bărbați și femei care trebuie obținută prin transparență salarială și me­­ca­nis­me de asigurare a respectării legii.

Publicarea salariilor în anunțu­rile de angajare este un subiect dez­bă­tut adesea și de către anga­jatorii din România, iar unii dintre ei au început să facă acest lucru încă din 2018-2019, când deficitul de personal a atins cote foarte mari. Deși piața muncii și-a re­venit după pandemie, iar numărul de salariați a depășit pragul de 5 milio­ane de persoane, în timp ce com­paniile caută în continuare candidați, numărul angajatorilor care publică salariile este încă foarte redus.

Afișarea salariilor în anunțurile de angajare reprezintă încă un pas înainte spre transparentizarea rela­ției candidat-angajator, cre­de Costin Tudor, fondator și CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajați și pentru angajatori.

„Faptul că cei care doresc să aplice la un job pot ști în ce interval s-ar putea afla viitorul lor salariu reprezintă un beneficiu foarte important, atât pentru candidați, cât și pentru angajatori, ambele părți câștigând timp în procesul de recrutare. Angajatorii care comunică informații despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaților, fapt pe care îl observăm și din interesul tot mai mare al comunității prezente pe Undelucram.ro pentru secțiunea de „Salarii“ a fiecărui profil de angajator“, adaugă Costin Tudor.

În opinia lui, implicațiile directivei sunt destul de importante, angajatorii fiind nevoiți să publice informații despre salarii, informații pe care până acum le ofereau doar în etapele finale ale proceselor de interviuri, respectiv vor fi nevoiți să gestionieze reacția actualilor angajați. „Consider că transparența – și nu numai în ceea ce privește salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piața muncii“, mai spune fon­datorul Undelucrăm.ro. Trans­pa­ren­tizarea salariilor repre­zin­tă un su­biect controversat în România, unde, chiar dacă unii candidați pun pre­siune pe angajatori să publice sala­riile în anunțurile de recrutare, com­­paniile nu fac asta decât foarte rar.

Angajatorii care publică totuși salariile activează în domenii în care rata de refuz a candidaților și cea de plecare din companie sunt atât de mari (cum este retailul alimentar sau HoReCa) încât și firmele doresc să limiteze discuțiile cu candidați neinteresați din start.

„O astfel de măsură (de pu­bli­care a intervalelor salariale minime și maxime pentru un rol – n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situațiilor de discriminare salarială și ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen și mai pronunțată în ceea ce privește salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziții similare. Toto­dată, se va ajunge la o mai mare transparență pe piața muncii, deci ne putem aștepta inclusiv la o com­petitivitate și dinamică mai ridicate, dar și la un rol mai „puternic“ al autorităților în descura­jarea abuzu­rilor și încălcărilor legislației în materie“.

Tentative de publicare a salariilor în anunțurile de angajare au existat totuși, în unele domenii, înainte de pandemie. În 2019, când piața muncii se confrunta cu un deficit acut de oameni, retailerul Profi menționa, în anunțul de recrutare, nivelul salarial oferit pentru casieri (salariul minim pe economie la acea vreme) plus un bonus de retenție. Și lanțul de restaurante de tip fast food McDonald’s a publicat salariile în anunțurile de angajare, în încercarea de a atrage candidații, în timp ce retailerul alimentar Kaufland și-a făcut un obicei în a comunica, anual, nivelurile salariale minime oferite angajaților.

În prezent, propunerea de directiva și draft-ul ei au fost formal propuse de Comisia Europeană și înaintate către Parlamentul European și Consiliu (organele cu putere de decizie în adoptarea unei astfel de directive) și se află încă într-un stadiu de dezbatere.

„Comisia pentru Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European și-au exprimat acordul asupra acestei propuneri, validând, cu modificări, draft-ul propus de Comisia Europeană, urmând  că proiectul de directiva să fie dezbătut, cel mai probabil, în ședințele plenare ale Parlamentului European din această săptămână (putând fi aduse inclusiv amendamente). Fără că acest lucru să fie garantat, ne putem aștepta inclusiv ca Parlamentul European să își exprime o poziție finală pe această directivă în această săptămână, urmând că apoi să fie așteptat și punctul de vedere al Consiliului“, mai spune Roxana Abrașu. Ea adaugă că, totuși, pare puțin probabil ca directiva să fie și adoptată în mod formal și final tot în această săptămână (fiind necesar un acord final între Parlamentul European și Consiliu pe conținut, ceea ce uneori poate reprezenta o procedură cu o durată mai mare).

„Odată adoptată, cel mai probabil România va avea la dispoziție un termen de doi ani să transpună directiva în dreptul național (cu alte cuvinte, să creeze cadrul legislativ care să preia normele din directiva, făcându-le aplicabile și în România, probabil prin modificări aduse în Legea nr. 202/2002 și Ordonanță de Guvern nr. 137/2000, dar poate chiar și în Codul muncii), iar abia după momentul transpunerii aceste prevederi vor fi efectiv aplicabile și în România. Dată fiind practica de până acum, ne putem aștepta la o intrare în vigoare în România nu mai devreme de anul 2024“, a mai spus Roxana Abrașu.

Costin Tudor, fondator și CEO al Undelucram.ro: Angajatorii care comunică informații despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaților. Transparența – și nu numai în ceea ce privește salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piața muncii.

Roxana Abrașu, partener și coordonator al practicii de Dreptul Muncii, NNDKP: O astfel de măsură (de publicare a intervalelor salariale minime și maxime pentru un rol-n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situațiilor de discriminare salarială și ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen și mai pronunțată în ceea ce privește salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziții similare.