Ce ar fi bine pentru România din punct de vedere geopolitic: continuarea războiului din Ucraina încă o perioadă, menținerea lui Orban la putere în Ungaria, un conflict în Iran și creșterea datoriei publice a României

Câteodată trebuie să ai noroc de vremuri geopolitice.

Căderea comunismului, dezintegrarea URSS și problemele economice majore din Rusia anilor ’90, plus războiul din Iugoslavia de la finalul anilor ’90 ne-au susținut intrarea în NATO (2004) și în Uniunea Europeană (2007). Aceste evenimente geopolitice ne-au scos/tras din influența estică și ne-au susținut datorită investițiilor străine și fondurilor europene în repoziționarea României către zona euroatlantică și către creșterea economică și ridicarea nivelului de trai.

Chiar și pandemia a fost mai degrabă un eveniment geopolitic care ne-a adus creșterea economică și o creștere a salariilor mai rapidă, în timp ce Occidentul european a stagnat sau chiar a scăzut.

Fără a avea pretenția unui analist geopolitic, cred că următoarele evenimente geopolitice pot avea influență mai degrabă pozitivă decât negativă asupra României:

1. Continuarea războiului din Ucraina și menținerea Rusiei în tranșee ajută în continuare România

Cred că războiul din Ucraina, prin atacarea ucrainenilor de către ruși, este mai degrabă un eveniment geopolitic care a ajutat România, pentru că într-un termen foarte scurt am beneficiat de o consolidare a securității militare NATO dar nu numai, pe care nu am fi avut-o în nicio altă situație, la care se adaugă investițiile majore din infrastructura de nord-est a României, care la fel nu ar fi avut loc într-un termen atât de scurt.

Războiul din Ucraina a pus pe masa României o oportunitate de securitate și economică extraordinară, iar continuarea conflictului încă o perioadă va da posibilitatea României să-și consolideze această poziție prin atragerea unor sume foarte mari de bani și atragerea unor investiții fără precedent. Pentru că România va deveni principalul pol logistic în reconstrucția Ucrainei, având în vedere că este țara NATO cea mai apropiată de zona de conflict și de reconstrucție, toate aceste investiții de infrastructură și de securitate care se fac acum vor aduce investiții foarte mari ulterior, în special în zona de nord-est a țării. Dacă nu ar fi existat acest război, nici România, nici Uniunea Europeană, nici NATO nu ar fi alocat acești bani pentru dezvoltarea infrastructurii, mai ales într-un termen atât de scurt.

Continuarea războiului încă o perioadă ne-ar oferi în continuare o fereastră pentru a atrage bani și securitate, iar România ar fi pe toate listele de investiții strategice.

2. Câștigarea alegerilor parlamentare în Ungaria de către premierul Viktor Orban 

Pentru România, cei 14 ani la conducerea Ungariei a premierului Viktor Orban au însemnat un lucru pozitiv, nu neapărat pentru că Orban are o relație bună cu PSD și PNL, ci pentru că premierul ungar, prin politica, prin retorica lui împotriva Uniunii Europene, pur și simplu a stagnat Ungaria.

Din punct de vedere economic, cei 14 ani la putere ai lui Orban au însemnat pentru Ungaria o perioadă mai degrabă de “scădere” economică, în timp ce pentru România a însemnat un salt economic extraordinar. În timp ce Ungaria a crescut cu numai 87% în ultimii 15 ani, România a crescut cu 160% la nivel de PIB, iar salariile s-au egalizat după, ce în 2010 exista o diferență de 50% în favoarea Ungariei.

Retorica lui Orban împotriva Bruxelles-ului ajută enorm România care, în ciuda problemelor politice, a ajuns “băiatul bun”, ceea ce ne-a permis atragerea a peste 100 de miliarde de euro fonduri europene și depășirea Ungariei din punct de vedere economic.

În 2023 am scris următoarea opinie.

Încă patru ani cu Orban în fruntea guvernului ar însemna același model economic pentru Ungaria (nu se predau la Bruxelles ci la chinezi, care nu le aduc însă miliarde de euro pentru dezvoltare publică) și ar permite României să câștige și mai mult teren în zonă și la nivelului Bruxelles-ului.

3. Izbucnirea unui conflict/război în Iran ar însemna un eveniment geopolitic pozitiv pentru România pentru simplul fapt că americanii vor folosi baza militară de la Kogălniceanu fie ca bază de rezervă, fie ca bază principală pentru a supraveghea și a susține operațiunile militare de acolo. Asta ar însemna că România intră în atenția administrației americane și devine un pol logistic important.

4. Paradoxal, creșterea datoriei publice a României, atât în lei cât și în valută, care a depășit acum 1.000 de miliarde de lei, adică peste 200 de miliarde de euro, a devenit un subiect de interes pentru marile bănci americane, în frunte cu JP Morgan, cea mai mare bancă.

Având cifre din ce în ce mai mari la nivelul datoriei, la care se adaugă dobânzile mai mari decât cele plătite de alte țări, a făcut din România o piață de interes pentru investitorii mari. Dacă înainte băncile din zonă (Erste, Raiffeisen), la care se adăugau câteva bănci europene (Deutsche Bank, SocGen, UniCredit), gestionau împrumuturile României de pe piața externă, acum în joc au intrat băncile americane, plus marile fonduri de investiții americane – BlackRock, Vanguard, Vance etc.

Guvernul României, indiferent cine va fi la Palatul Victoria, va avea nevoie anual de cel puțin 40 de miliarde de euro, atât de pe piața internă cât și de pe piața externă, pentru a finanța deficitele bugetare anuale, chiar și dacă acestea scad, plus refinanțarea datoriilor care ajung la scadență. România a devenit un jucător important pe piața de împrumuturi la nivelul datoriei guvernamentale și nu va fi lăsată de capul ei. Dintr-odată, interesul pentru România crește atât la nivelul finanțării datoriei, cât și la nivelul unor investiții majore în economie, începând cu cele din energie. Când România avea  cifre mici, datorie mică, nu era interesantă pentru marile bănci, pentru marile bănci americane, dar acum situația este alta. Și toate numele mari de bănci se uită la România.

Aceste evenimente care se desfășoară în jurul nostru – războiul din Ucraina, alegerile din Ungaria, posibilul conflict din Iran, plus datoria publică a României – pot ajuta România mai mult decât credem. Numai să nu ne arucăm noi în aer, pe plan intern, să credem că există o alterntivă la Bruxelles și fondurile europene, să credem că modelul retoricii lui Viktor Orban ne-ar aduce vreun succes și bani, să credem că fiind neutri din punct de vedere geopolitic ne-ar ajuta cu ceva, să credem că există alternativă mai bună la UE și NATO, să credem că retorica naționalistă, suveranistă ne-ar aduce altceva mai bun. 

Să nu uităm că 2025, în ciuda tensiunilor politice, a creșterii taxelor și impozitelor, a retoricii împotriva premierului Bolojan, nu a adus o criză politică, economică, financiară, socială.Acum, când tragem linie, vedem că, în ciuda percepției că a fost un an de criză, totuși am făcut ceva pași înainte și nu înapoi, cel puțin din punct de vedere economic și de securitate.