Ar fi atacat Rusia Ucraina dacă n-ar fi avut deschis accesul la piețele și banii Chinei? Va fi Rusia izolată și sărăcită de război atât de mult încât se va tranforma într-un stat dependent de mofturile Beijingului?

Înainte de invazia din Ucraina, China lui Xi Jinping poza în aliatul strategic al Rusiei lui Putin în reconfigurarea unei ordini mondiale dominate de Occident. Sancțiunile financiare aplicate de SUA, UE și țările aliate sistemului bancar, financiar, oligarhilor, politicienilor și economiei ruse după începerea invaziei au forțat și băncile chineze să ia distanță față de Rusia. Beijingul caută acum un rol de mediator în războiul ruso-ucrainean, de aducător de pace, dar nu a condamnat agresiunile Rusiei în sine. Și nici nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale.

China are nevoie de resurse naturale, iar Rusia este un sac fără fund la acest capitol și este dispusă să i le dea pentru a-și finanța efortul de război.

China are o atitudine duplicitară în criza ucraineană, iar presiunile aliaților occidentali împing Rusia spre dependență de China. Beijingul privește cu atenție la cum reac­ționează America și aliații la invazia rusească din Ucraina pentru că are planuri proprii de expansiune teritorială. Taiwanul este o țintă, iar un obiectiv este controlul în Marea Chinei de Sud, unde se ciocnește mai ales cu SUA. Ce poate face deocamdată Occidentul este să avertizeze China să se uite cu atenție și la efectul sancțiunilor asupra Rusiei. După 2014, când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina și a blocat accesul acestei țări

la teritorii separatiste din est, Moscova a căutat să atenueze efectul sancțiunilor cu care a fost pedepsită de UE și SUA amplificându-și relațiile comerciale cu China. A mărit volumul de gaze exportate pe piața chineză nesătulă și a construit un gazoduct nou către China, un semnal că are cu ce să înlocuiască piața europeană, în prezent cea mai mare pentru ea.

De asemenea, Rusia vinde Chinei și petrol. China este atentă la ce se întâmplă în Ucraina deoarece această țară este un furnizor important de cereale, dar și de tehnologie militară. Spre exemplu, Ucraina a exportat în 2021 în China porumb în cantitate record de 8,2 milioane de tone, reprezentând aproape 30% din importurile de porumb chineze. În 2019, această pondere a fost de 86%. Ucraina exportă și alte cereale și plante furajere în China, cum ar fi semințe de

floarea-soarelui și orz. Prin urmare, cum decurge invazia rusă, care a paralizat agricultura ucraineană, este de interes major pentru China. La partea de tehnologie militară ucraineană, Reuters menționează rolul acesteia la construcția de drone militare chineze.

Dar Rusia în sine este mai importantă. Comerțul ruso-chinez s-a extins cu 36% anul trecut, la nivelul record de 147 de miliarde de dolari, scrie Reuters, care citează date vamale chineze. Rusia a devenit o sursă majoră de petrol, gaze, cărbune și mărfuri agricole, având chiar surplus comercial față de China. Acest lucru ar arăta că în relațiile comerciale Rusia este partenerul dominant.

Însă Rusia are nevoie de China pentru că în Vest s-ar putea să nu mai fie bine-venită.

Statele UE discută despre cum pot înlocui gazele ruse. Din 2014, comerțul ruso-chinez a crecsut cu mai mult de 50%, iar China a devenit prima destinație pentru exporturile ruse. Până anul acesta ținta de comerț bilateral a fost de 200 de miliarde de dolari până în 2024. Putin și Xi Jinping au stabilit, însă, când și-au etalat prietenia la Beijing la jocurile olimpice de iarnă, creșterea ei ;a 250 de miliarde de dolari.

Pe măsură ce presiunile sancțiunilor aplicate de Occident cresc, China poate reduce durerea provocată de acestea Rusiei. Rămâne de văzut până unde va merge. După primul val serios de sancțiuni din contextul invadării Ucranei, băncile mari chineze au primit instrucțiuni de la Beijing să limiteze tranzacțiile cu Rusia. Este cel mai probabil un pas dat înapoi doar din prudență până când vor fi găsite noi instrumente de efectuare a tranzacțiilor.

Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, după Arabia Saudită. Petrolul rusesc reprezintă peste 15% din importurile de țiței ale Chinei (2021). Circa 40% din importurile din Rusia vin în China prin oleoductul de 4.000 de kilometri East Siberia Pacific Ocean, un proiect finanțat cu împrumuturi chineze de 50 de miliarde de dolari. Rusia este furnizorul de gaze numărul trei al Chinei, acoperind 5% din cererea chineză.

Gazele ruse ajung pe piața chineză prin noul gazoduct Power of Siberia, iar Rusia intenționează să construiască o a doua conductă, Soyuz Vostok, care ar trece prin Mongolia. Kremlinul a subliniat acest lucru în urmă cu nici o săptămână. Ar fi cel mai mare acord cu China pe care-l primește Gazprom. Rusia este și furnizorul numărul doi de cărbune al Chinei (2021). Recent, Putin a prezentat acorduri cu petrol și gaze cu China de 117,5 miliarde de dolari. China este o piață enormă pentru alimente, iar în 2019 autoritățile chineze au permis importul de soia din toate regiunile Rusiei.

Un număr în creștere de firme chineze intră în agricultura rusă. Apoi, anul trecut, China a aprobat importurile de carne de vită din Rusia, iar mai recent importurile de grâu din toată Rusia. Pe lângă chestiunile comerciale, Rusia joacă și un rol strategic pentru China, fiind partenerul acesteia în efortul de dedolarizare a economiilor. Moneda chineză, yuanul, constituia 13% din rezervele valutare ale băncii centrale ruse în iunie 2021.  Între timp, Europa încă mai importă din Rusia 40% din gazele pe care le consumă.