Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnați să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic
5,7 milioane. Acesta este numărul tinerilor șomeri din Uniunea Europeană. De peste două ori mai mulți față de populația totală a Bucureștiului. Potrivit datelor Eurostat pentru luna martie, numărul șomerilor cu vârste de sub 25 de ani a crescut cu aproape 200.000 doar în ultimul an. Un sfert dintre tinerii din UE sunt șomeri. Situația este cu atât mai gravă în statele de la periferia zonei euro:…
Europa este aproape de naufragiu în ceea ce privește reducerea șomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situația actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.
Cu diplomă în relații internaționale, master la Bremen și experiență la ministerul elen de externe și Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obținut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu știe la ce să se aștepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu știu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viață normală. Acum patru ani nu se punea problema de așa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.
Patru ani au trecut de la apariția crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecințe au fost resimțite cel mai dur de tineri. Rata șomajului în rândul tinerilor din Grecia a depășit 50% de aproape un an. Situația este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia și Italia. Europa își formează o gen-erație pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacționeze.
În loc de a lansa programe de educare și training pentru a pregăti tinerii pentru o viață în câmpul muncii după depășirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiționale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenție electoratului în vârstă, în timp ce țările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.
Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: șomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgența. Tinerii șomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.
În ultimele săptămâni și-au făcut apariția diverse măsuri, programe și planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii șomeri spanioli. În Italia se pregătește un plan de „cedare a ștafetei“ între generații: an-gajații în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenționarea de la bugetul de stat a contribuțiilor sociale cedate. Franța a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri și, în același timp, nu dau afară angajații trecuți de 57 de ani.
Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a șomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.
În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înțeles cum ar trebui chel-tuiți banii, astfel că acțiunile efective vor întârzia cel puțin până în 2014.
Un alt plan, adoptat recent de Franța și Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanțare de la Banca Europeană pentru Investiții. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârșitul lunii mai.
În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajați bine pregătiți din Grecia, Spania și Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmați, că șomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o amenințare la adresa democrației și ar putea fi începutul sfârșitului pentru zona euro.
„Avem nevoie de un program pentru a elimina șomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reușit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
Economiștii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acționeze decisiv pentru soluționarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.
„Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în țările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situația crește riscul radicalizării unei întregi generații. Este o greșeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acționeze pentru atât de mult timp“, spun economiștii germani Joachim Müller și Michael Häther.
Wolfgang Franz, fostul președinte al Consiliului german de experți pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenționale“ pentru a combate atât șomajul în rândul tinerilor, cât și consecințele pe termen lung ale fenomenului.