Anul negru al economiei ucrainene

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar și că ambițiile Moscovei vizează și alte regiuni apropiate de graniță, precum Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei și a Georgiei.

În aceste condiții, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic și șefului diplomației poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securității în special pentru Polonia și țările baltice, cu creșterea prezenței militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste țări și înființarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar și a Ucrainei, al cărei președinte va fi invitat și el să participe la reuniune.

Chiar și fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forțelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forțele guvernamentale și rebelii ruși din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă din 2013 și cu 2,3% față de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obișnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.

În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda națională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acționari ucraineni privași, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale și 11% de bănci rusești.