Anul electoral nu se vede pe șosele

Poate singura bilă albă din domeniul infrastructurii în acest an a fost deschiderea a două dintre dintre cele mai așteptate autostrăzi, București-Ploiești și Autostrada Soarelui, dar, chiar și așa, acestea nu sunt finalizate complet și pe unele tronsoane se circulă cu restricții de viteză. La fel de important e ce se întâmplă în continuare cu celelalte șosele, aflate în construcție sau doar în stadiu de proiect pe hârtie, dar care sunt așteptate de milioane de români și de zeci sau chiar sute de potențiali investitori străini.

În prima jumătate a acestui an, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a încetinit ritmul de atribuire de contracte, deși în continuare are o serie de proiecte de autostrăzi ce trebuie licitate și adjudecate. Între timp, și Co-misia Europeană a întrerupt o parte din plățile pentru programul POS-T, care finanțează o mare parte din autostrăzile care se con-struiesc în acest moment în România.

Iar unele din șantierele de autostrăzi se mișcă foarte greu chiar și în perioada de vară, când motoarele constructorilor ar trebui turate la maxim. Tronsonul Suplacu de Barcău-Borș, ultimul din Autostrada Transilvania pe care americanii de la Bechtel îl mai con-struiesc, este un exemplu în acest sens. Lucrările au avansat extrem de puțin de la începutul anului, deși Bechtel a încasat circa 74 de milioane de euro în acest an, potrivit informațiilor transmise de CNADNR. Similar, în cazul primului lot al autostrăzii Nădlac-Arad, construit de firma românească Romstrade și de portughezii de la Monteadriano, șantierul înaintează foarte greu: deși ar trebui să fie finalizată în aprilie anul viitor, nici 5% din această autostradă nu era gata la începutul acestei veri. Recent, premierul Victor Ponta vorbea chiar de o suspiciune de fraudă în ceea ce privește această autostradă.

Florian Aldea, director general al producătorului de ciment Carpatcement Holding, subsidiară a grupului german HeidelbergCe-ment, spune că în mod normal în anii electorali piața construcțiilor ar trebui să cunoască un reviriment, însă în anul 2012 contextul european dificil și-a pus amprenta și asupra acestui domeniu.

“E greu de evaluat ce se întâmplă în lucrările de infrastructură și care e realitatea între beneficiar și constructori. Credem că evo-luția domeniului infrastructurii este legată și de intervalul de timp la care sunt plătiți constructorii”, spune Aldea. Cimentul este unul dintre cele mai importante materiale de construcții folosite în construcția șoselelor, iar printre proiectele pentru care Carpatcement face livrări se numără și autostrăzile de pe Coridorul IV paneuropean.

În prima parte a acestui an, CNADNR nu a atribuit niciun contract de autostrăzi, cele mai importante proiecte fiind pentru reabili-tarea unor drumuri naționale și pentru construcția de centuri de oraș. Primele cinci contracte atribuite de CNADNR în primele șase luni ale anului acesta au o valoare cumulată de circa 130 de milioane de euro, în contextul în care anul trecut cele mai mari cinci contracte totalizau peste 670 de milioane de euro, fiind exclusiv pentru construcții de autostrăzi. Deși compania de drumuri a lansat în primele luni ale anului licitații pentru construirea a 97 de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare de circa 870 de milioane de euro, până acum nu s-a anunțat niciun câștigător. Aceeași situație se întâmplă și în cazul tronsonului de circa 9 kilometri din Autostrada Transilvania, Gilău-Nădășelu, cu o valoare de peste 70 de kilometri: momentan nu există nicio concluzie cu privire la soarta acestei șosele.