Cum a fost anul 2023, ce previziuni am făcut și ce s-a adeverit: Dobânzile s-au stabilizat, inflația s-a redus mai mult, dar economia a scăzut mai mult decât așteptările. Creșterea fiscalitații nu a fost prevăzută, iar mediul de business este revoltat. Piața de IT s-a mai răcit, iar vânzarea a trei bănci a fost o surpriză.

Ca la fiecare final de an trebuie să tragem linie și să vedem cum a fost, cel puțin din punct de vedere economic și al businessului și să vedem ce am previzionat la începutul anului și ce s-a realizat.

2023 ar fi putut să fie un an bun din punct de vedere economic dacă nu am fi avut problema bugetară, o creștere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau cât va ieși în final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toată lumea. Derapajul bugetar a dus la începutul creșterii fiscalității și apariția unor taxe noi – 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și 2% taxă pe activele bancare – o creștere a fiscalității care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care înseamnă începutul declanșării unui conflict deschis între organizațiile patronale și guvern.

Confruntate cu creșterea fiscalitații, cu creșterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, firmele românești și multinaționalele au început să dea câțiva pași înapoi, au redus investițiile, au pus proiectele pe hold, au redus angajările, au început să țină de bani, mai ales că statul își plătește facturile din ce în ce mai greu.

Toate aceste lucruri s-au văzut în scăderea creșterii economice, care a adus și reducerea veniturilor statului. De la o creștere economică de 4,7% în 2022, economia a scăzut după trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar și sub cele mai pesimiste previziuni.

Degeaba a scăzut inflația la jumătate în acest an, 6,7% față de 16% anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut mult mai mult în acest an, consumul ajungând la numai o creștere de 2%.

Dacă guvernul Ciucă/Ciolacu nu ar fi împins investițiile publice în infrastructură, probabil că nu am fi avut deloc creștere economică în acest an.

Industria României a scăzut fiind dependentă de Germania și de celelalte țări europene, care la rândul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic în acest an.

Statele Unite au reușit să își reducă inflația prin creșterea dobânzilor la cel mai înalt nivel – peste 5% – dar fără a afecta economia americană, care nu a intrat în recesiune.

Nu același lucru se poate spune despre Europa care cochetează acum cu recesiunea. Creștere dobânzilor la euro la 4% pentru reducerea inflației începe să se vadă negativ în a doua economie a lumii – Uniunea Europeană.

Deși pare un paradox, din punct de vedere statistic, România va consemna în 2023 un nou record economic, adică PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, când lumea crede că suntem într-o criză economică: în valoare nominală PIB-ul crește, susținut și de inflație, iar dacă raportăm acest PIB – de 1.583 miliarde lei – la cursul valutar leu/euro care a rămas stabil, rezultă în euro un PIB mai mare – 320 de miliarde de euro, față de 280 de miliarde in 2022.

Din punct de vedere politic, coaliția PSD-PNL, cu rocada de prim-miniștri Ciucă-Ciolacu, a rezistat și a adus o relativă stabilitate politică, ceea ce în contextul continuării războiului din Ucraina a ferit România de mari probleme politice și de securitate.

În sectorul bancar românesc nu au fost probleme – taxa bancară de 2% poate fi absorbită de bănci. În schimb, ne-am trezit cu 3 tranzacții bancare, dintre care 2 nu prea au fost așteptate. Vânzarea OTP și vânzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzacțiile surpriză din 2023. A treia tranzacție – vânzarea First Bank – nu a fost o surpriză pentru că banca era la vânzare, surpriza venind însa din partea cumparătorului, grupul intalian Intesa, care mai degrabă era pe picior de plecare din România și nu un cumpărător de alte bănci. Dar se pare ca italienii și-au schimbat strategia fața de România, cel puțin la nivelul băncilor.

În business, vânzarea rețelei Profi, către grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzacție pe piața de fuziuni și achiziții.

Listarea Hidroelectrica la Bursă, așteptată cu sufletul la gură, s-a realizat, suma strânsă de Fondul Proprietatea, care si-a vândut acțiunile, depășind așteptările, aproape 2 miliarde de euro.

Ca să vedem ce am prognozat la începutul anului și ce s-a realizat, m-am intors la articolul scris în 8 ianuarie 2023 – Ce va fi în 2023: dobânzile se stabilizează și vor începe să scadă, băncile vor fi destul de reticente cu acordarea de credite noi, piața imobiliară rămâne blocată pentru că cererea de credite scade, problema lui Isărescu va fi să nu scadă cursul valutar, nu să crească, adie vânt rece în IT și atenție la dosarul Roșia Montană

1. Economia – S-ar putea să meargă mai bine decât prognozele de acum, de 2%. – Din păcate economia a mers mai prost decât previziunile.

2. Inflația va scădea de la 16% vom ajunge la 10-11%. – Inflația a scăzut, dar mai mult decât estimările, finalul acestui an va consemna o inflație de 6-7%. Este adevărat că și guvernul Ciolacu a forțat retailerii și producătorii să tină prețurile în frâu.

3. Dobânzile la lei s-au stabilizat și vor scădea. – Asa s-a întâmplat. ROBOR-ul a scăzut la 6,2%, IRCC-ul nu a crescut peste 6%, iar BNR, după creșterea de la începutul anului a dobânzii de referință la 7%, nu a mai operar nicio altă modificare.

4. Cursul leu/euro va rămâne stabil. – Cursul valutar a rămas stabil, creșterea fiind de numai 0,5%. BNR s-a luptat să nu scadă cursul leu/euro la ce intrări de valută au fost, în special din parte investitoriilor străini de portofoliu, care au cumpărat titluri de stat românești, care oferă în continuare o dobândă mare. Pentru a finanța deficitul bugetar în creștere Ministerul Finanțelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la vânzarea titlurilor de stat.

5. Băncile vor avea un an dificil. – Nu știu dacă băncile au avut un an dificil având în vedere că vor raporta un profit istoric, ci mai degrabă complicat prin reducerea cererii de credite – nu au mai avut alternativa acordării de credite în euro ca în 2022, pentru că și aici creditele au crescut companiile încep să aiba dificultăți în încasarea facturilor, mai ales cele care au contracte cu statul, consumul a scăzut, ceea ce impactează finanțele multor companii, în special cele românesti. A mai venit și taxa bancară.

6. Companiile românești mici și mijlocii vor avea o viață grea. – Au o viață din ce în ce mai grea pentru că economia scade, toata lumea își protejează banii, finanțarea bancară este scumpă, plus că nu se gasesc alte surse de finanțare.

7. Preturile la energie – gaze și energie electrică – se vor stabiliza, dar în sus – Așa s-a întâmplat, dar acest lucru nu încălzește foarte mult economia și firmele . Guvernul a plafonat prețurile la energie și gaze, dar factura de câteva miliarde de euro se regăsește în deficitul bugetar și într-un final în creșterea fiscalității.

8. Proiectul de gaze din Marea Neagra se îndreaptă către un conflict între statul român și OMV. Nu s-a întâmplat acest lucru, ci dimpotrivă proiectul din Marea Neagră, care implică investiții de peste 4 miliarde de euro pe care trebuie să le realizeze Petrom și Romgaz, a primit undă verde. Celălalt proiect de gaze din Marea Neagra- Black Sea Oil &Gas nu și-a găsit un alt cumpărător așa că fondul de investiții Carlyle a rămas în proiect.

9. Piața muncii și a salariilor va continua să fie tensionată. – Este tensionată, dar pare că s-a mai răcit. Companiile nu forțează noi angajări pentru că economia scade, ceea ce a dus și la încetinirea creșterii salariilor.

10. Piața de IT începe să simtă puțin restructurările care vin din America. – Această previziune s-a adeverit și, mai mult decât atât, scoaterea facilității fiscale din IT a adus o presiune suplimentară pe aceasta piață. Salariile în IT nu au mai crescut ca în anii precedenți, companiile au făcut și mai puține angajări, proiectele s-au redus și toată lumea așteaptă să vadă ce se întâmplă la anul. Pentru că PNNR-ul nu s-a deblocat, celebrul proces de digitalizare al administrației și al mediului de business este în stand-by.

11. Piața imobliară va rămâne în continuare blocată. – Este blocată, tranzacțile au scăzut cu o treime, dar prețurile nu scad, dar nici nu cresc. Blocajul autorizațiilor din București se menține în continuare.

12. E-commerce-ul și piața de logistică încep să își tempereze creșterea – Această previziune s-a adeverit, e-commerce-ul are o creștere mult mai redusă, chiar și decât așteptările de numai o cifră 4-5%, iar acest lucru afectează și piața de logistică.

13. Bursa – a avut un an foarte bun, indicele bursier BET a crescut cu aproape 30%, principalele acțiuni și-au revenit după scăderea din 2022.

14. Listarea Hidroelectrica la Bursă – S-a întâmplat și a fost un succes foarte mare, peste așteptări, punând România și Bursa de la București în fruntea piețelor anului 2023. Listarea Hidroelectrica cu succes la Bursă a atras noi nume de investitori, atât din străinătate, cât și din zona de retail.

15. Piața de fuziuni și achiziții va rămâne destul de blocată – Nu prea s-a întâmplat, au fost câteva tranzacții mari, începand cu preluarea Profi de către Ahold/Mega Image – o tranzacție de 1,3 miliarde de euro, o realizare foarte bună pentru România.

16. Dosarul Roșia Montana. – Dacă nu se va anunța verdictul procesului de la Washington în următoarele două săptămâni, unde în joc sunt depăgubiri care pot varia de la 1 mliard de dolari la 4 miliade de dolari, sigur anul viitor vom vedea rezultatele acestui proces. Dacă România va pierde va fi un scandal foarte mare.

Pentru previziunile anului 2024 ne vedem în primele săptămâni din ianuarie.