Antreprenorul care vinde ciorbă de sute de mii de lei lunar

Conceptul s-a bazat în primul rând pe plăcerea personală a celor trei antreprenori de a mânca ciorbă zilnic, însă în spatele ideii businessului se află și o observație făcută de-a lungul anilor, și anume că peste 50% dintre clienții restaurantelor comandă și o ciorbă, și asta indiferent de oră. „Am căutat așadar un loc în care toți împătimiții de ciorbă să poată regăsi gustul copilăriei cu «o ciorbă că la mama sau bunica acasă»”, povestește Gabriel Voic, cofondator și acționar majoritar al companiei. „Important pentru noi a fost să creăm un concept autohton. Așa cum italienii se laudă cu pizza, iar americanii cu hamburgerii, putem să ne lăudăm și noi cu gustul inconfundabil al ciorbelor românești”, adaugă el.

 Businessul a luat naștere în decembrie 2016 cu o investiție inițială de 23.000 de euro din fondurile proprii ale fondatorilor, prima Ciorbărie fiind deschisă pe Calea Dorobanți. În 2017 au urmat deschiderile din Eminescu și Academiei, iar anul trecut compania s-a extins în sistem de franciză prin inaugurarea unui nou restaurant în zona Titulescu. În primăvara aceasta conducerea businessului are în plan deschiderea a două noi restaurante, în zonele Pipera și Drumul Taberei, iar până la sfârșitul anului antreprenorii preconizează atingerea unui număr de 16 unități în Capitală, precum și în Iași, Cluj, Brașov și Constanța.

Cele patru restaurante deschise în prezent înregistrează venituri cumulate de aproximativ 750.000 lei pe lună, însă „având în vedere cele două magazine noi care se vor deschide, precum și discuțiile începute pentru o extindere și în afara Bucureștiului, preconizăm o dublare a încasărilor actuale”, spune Voic. Antreprenorul adaugă că toate veniturile businessului se reinvestesc „pentru un produs mai bun, pentru spații noi și pentru un serviciu mai bun”. În prezent, proiectul principal pe care se concentrează reprezentanții companiei este dezvoltarea unei bucătarii noi, de dimensiuni mai mari și dotată cu echipamente performante, care să poată răspunde noii logistici pe care creșterea businessului o impune. 

În restaurantele Ciorbăriei, valoarea bonului mediu este de 25-33 de lei, iar produsele au prețuri cuprinse între 9 și 22 de lei pentru o porție de ciorbă de 500 ml: „Evident că prețul reflectă ingredientele și timpii de preparare”, subliniază Voic. Produsele comandate cel mai des sunt ciorbele de bază – de burtă, rădăuțeană, de perișoare – și gulașul, însă în meniu există o varietate de aproximativ 200 de rețete „de pe tot globul (supe, borșuri, ciorbe) interpretate și adaptate la gustul neaoș. În afară de produsele de bază, în fiecare zi avem șapte rețete noi, care suscită interesul și curiozitatea clienților noștri”, adaugă el. Potrivit lui, un atu important îl constituie și timpul de servire foarte scurt în comparație cu cel de așteptare dintr-un restaurant. Un procent de 15-20% din vânzări este acoperit de comenzile online prin intermediul a două platforme de livrări cu care compania colaborează, însă reprezentanții businessului lucrează acum la un sistem propriu de livrare care să suprime costurile de plus 30% pe care livratorii le percep.

În primele săptămâni de activitate, compania înregistra un număr de 20 de clienți, însă în prezent peste 1.000 de clienți – persoane cu venituri medii, de toate vârstele – trec zilnic pragul celor patru Ciorbării, iar odată cu deschiderea următoarelor unități Voic se așteaptă la o dublare a numărului acestora; de asemenea, un procent de 5-10% sunt clienți străini, veniți să încerce tradiționalele ciorbe românești. La nivel de angajați, echipa businessului numără circa 40 de persoane. În ceea ce privește concurența, antreprenorul spune că în momentul de față businessul pe care îl conduce nu are competitori, chiar dacă și competiția „este un lucru bun, incitant și aduce întotdeauna un plus pentru client”. „În cazul nostru însă, magazinele nou apărute pe segmentul «ciorbă» reprezintă doar o copie a lanțului Ciorbărie.”

Voic susține că autoritățile ar trebui să se implice mai mult în susținerea conceptelor tinere, încă firave, pentru a putea deveni branduri puternice cu aspirații internaționale: „Orice concept românesc trebuie să fie promovat și susținut astfel încât într-o eră a globalizării să ne putem lăuda cu propriile companii puternice și nu cu faptul că avem «creiere» care fac bani pentru alte companii multinaționale. Businessurile autohtone sunt un interes național. Acest lucru ar trebui să se regăsească și în viziunea autorităților, având în vedere că fără IMM-uri ne vom putea denumi o țară săracă”. Antreprenorul crede că legislația actuală are nevoie de o formă mai maleabilă și orientată către nevoile specifice ale fiecărui tip de afacere în parte și că businessurile tinere au nevoie de consultanță și asistență în loc de „sancțiuni interminabile care să ducă la tăierea elanului și oprirea afacerii. Înaintea amenzilor ar trebui să apară avertismentele, iar organele de control să ajute la remedieri, nu să distrugă din cauza unui zel prost aplicat”.