Home Afaceri Antreprenorii români: creativi și optimi...
Afaceri

Antreprenorii români: creativi și optimiști, dar fără cultură antreprenorială

Întreprinzătorii români se descurcă relativ bine în hățișul legislativ și fiscal, sunt creativi și optimiști, dar multora le lipsesc gândirea strategică și cultura antreprenorială, au remarcat participanții la cea de-a zecea ediție a conferințelor dedicate IMM-urilor, organizată săptămâna trecută de Mediafax.

Antreprenorii români: creativi și optimiști, dar fără cultură antreprenorială
Antreprenorii români: creativi și optimiști, dar fără cultură antreprenorială · Foto: Business Magazin

La conferința organizată de Mediafax au participat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, Paula Gabriela Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Mirela Iovu, vicepreședinte al CEC Bank, Alexandru Petrescu, director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici și Mijlocii, dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Marius Ghenea, business angel, Radu Savopol, fondator al 5 To Go, Aliz Kosza, business mentor, Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics și Daniel Pană, tax director la KPMG.

Printre temele de discuție din cadrul conferinței s-au numărat motivele lipsei unui plan de afaceri, problemele de mentalitate ale antreprenorilor, rezultatele educației antreprenoriale și efectele stresului asupra oamenilor de afaceri. în timp ce reprezentanții băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanții și liderii asociațiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate și predictibilitate. Cu toții sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială și subliniază necesitatea organizării unui învățământ de specialitate.

STABILITATEA ȘI PREDICTIBILITATEA FISCALĂ, DOAR UN AN ÎN ROMÂNIA

Legislația fiscală definește stabilitatea și predictibilitatea ca având durata de un an, a spus Daniel Pană, tax director în cadrul companiei de consultanță și management KPMG. ”Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislația fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se mențin reglementările. Atât durează oficial stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-și face business planuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus acesta în deschiderea celei de-a zecea ediții a conferințelor dedicate IMM-urilor.

Consultantul a identificat ca elemente pozitive în actuala legislație fiscală reducerea la 5% a impozitului pe dividende și eliminarea a 102 taxe, din luna februarie 2017, punctând însă ca factori perturbatori discuțiile pe marginea impozitului pe gospodării, la începutul anului, și intenția guvernului de a introduce plata defalcată a TVA, discutată în prezent. De asemenea, reprezentantul KPMG a mai arătat că ”între suma estimată că se va încasa din TVA și suma efectiv colectată există un ecart de 7 miliarde de lei, care provine și din evaziunea fiscală, dar și din partea de TVA declarată și neplătită“.

Directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat că programul Prima casă reprezintă 70% din veniturile instituției, dar această proporție va fi redusă în vederea susținerii mai consistente a finanțării pentru firmele mici. ”Aproximativ 70% din veniturile Fondului vin din programul Prima casă, 18% vin dintr-un program finanțat din surse europene, derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, și doar 12% vine din zona IMM-urilor. Astfel, ceea ce noi trebuie să facem, în special în perspectiva planului Ministerului Finanțelor, care duce programul Prima casă într-o decelerare, într-o reducere în următorii trei ani, este să ne întoarcem cu fața către IMM-uri“, a spus Alexandru Petrescu. Fostul ministru pentru IMM și mediul de afaceri a mai menționat că la sfârșitul primului semestru FNGCIMM acordase garanții de 300 de milioane de lei, față de 258 de milioane de lei în același interval din 2016, și se are în vedere regândirea portofoliului de garanții.

CELE MAI MULTE FIRME NOI SUNT FOARTE MICI, CU VENITURI DE SUB 100.000 DE EURO.

Cele mai multe dintre firmele nou-înființate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, arătând că în mediul de afaceri se manifestă o nevoie acută de cultură antreprenorială. ”Uitați-vă pe datele de la Registrul Comerțului, o să vedeți că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze și ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar și ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, a spus Demetrian. Oficiul Băncii Comerciale Române a precizat că BCR și-a trasat ca ”un angajament“ parteneriatul pe termen lung cu firmele pe care le finanțează. 

Președintele Consiliului Național al IMM, Florin Jianu, a prezentat marți un studiu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulți nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antreprenoriatul ca disciplină în învățământul preuniversitar. ”Să ne amintim modelul matematicianului Grigore Moisil, care a înființat liceele de informatică. Dacă azi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ’70, aceste licee de informatică. La fel ar putea fi și în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat“, a declarat Florin Jianu. El propune ca România să-și stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluție de creștere economică pe termen mediu și lung.

Președintele Consiliului IMM a mai arătat și rezultatele unui sondaj realizat recent de confederația patronală, din care reiese că întreprinzătorii sunt afectați de lipsa stabilității și predictibilității în mediul de afaceri, ca și de concurența neloială și de accesul dificil la finanțare.

„SOLUL“ PE CARE SE ÎNSĂMÂNȚEAZĂ AFACERILE ACUM, DEOSEBIT DE FERTIL

Mirela Iovu, vicepreședinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanțare. ”Solul pe care se însămânțează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai ușor de parcurs și cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse și servicii dedicate întreprinderilor mici și mijlocii“, a declarat ea în cadrul conferinței dedicate IMM-urilor.

”Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăți care stau în calea antreprenorilor, dar experiența noastră, la CEC Bank, de aproape 10 ani în finanțarea IMM-urilor ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri față de perioadele anterioare“, a mai spus oficialul de la CEC Bank.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună