Antreprenorii care nu s-au lăsat învinși de pandemie și au luat-o de la capăt într-un domeniu cu totul nou. În unele zile au lucrat chiar și 20 de ore de frica incertitudinii

Un eșec este, pentru mulți oameni, un semnal că drumul ales nu e cel potrivit și, astfel, un declic pentru a abandona și a reconfigura traseul. Nu pentru toată lumea însă. Când pandemia le-a pus o piedică din cauza căreia întregul plan de business s-a dat peste cap, câțiva antreprenori nu s-au refugiat în statutul mult mai confortabil de angajat, ci au ales să o ia de la capăt tot pe cont propriu, dar în alte domenii. De la curățătorie, la design vestimentar sau de la școală de tenis, la imobiliare. N-a zis nimeni că este simplu, dar este singura cale pe care ei o cunosc: calea viselor care devin realitate prin forțe proprii.

Despre reinventare s-a vorbit atât de mult încât ar fi nevoie de un termen care să-l reinventeze chiar pe acesta. A fost o nevoie naturală, căreia toți a trebuit să ne supunem, însă, când vine vorba de antreprenoriat, necesitatea a fost parcă și mai acută. „În primul rând, cea mai mare schimbare a fost accelerarea digitalizării. Branduri care funcționau 99% în retail și vânzări offline au fost nevoite să se digitalizeze. Am văzut cum antrenori de fitness au început să livreze conținut digital și ședințe pe platforme online. Am văzut cum mici producători locali s-au strâns în grupuri de social media și au început să livreze și să vândă online. Am văzut cum toată lumea a trebuit să se reinventeze și să schimbe modul de interacțiune cu clienții, modul de a vinde, de a livra, uneori chiar și modelul de business”, spune Claudiu Jojatu, cofondator și digital strategist la Milk & Cookies, o companie de branding digital, la rândul ei o afacere mică, pornită de la zero de el și de Cristina Tupiță. Pandemia a venit ca o furtună și a ras pământul de sub picioarele unor afaceri care abia făceau primii pași. Cei mai puternici nu au dat însă bir cu fugiții, ci au mers mai departe. „Din fericire, am văzut în cercul restrâns de clienți, colaboratori sau prieteni antreprenori cum s-au reinventat și și-au schimbat modelul de business. De exemplu, de la cafenea la magazin online cu produse alimentare neperisabile de nișă. De la organizare de evenimente, la livrare de mâncare sau creat comunități online de sprijin și networking. De la producție de obiecte vestimentare, la producție de viziere sau măști. De la entertainment, la creat platformă de evenimente online. Și probabil că lista poate să continue. Însă odată cu apariția de opțiuni locale, oamenii au preferat să cumpere local”, mai spune Claudiu Jojatu.

Poveștile de mai jos sunt doar câteva dintr-o mulțime vastă, dar pot să fie exemple pentru cei care au impresia că sunt singuri în această aventură. Nu, nu sunteți singuri. Ca voi sunt mulți alții.

„Erou” sub orice formă

Dan Lazăr a făcut carieră în tenis și în antreprenoriat înainte de a se reorienta către real estate. Sportiv de performanță, el a jucat tenis timp de nouă ani, iar în 2011 a devenit vicecampion național al României. A pornit pe calea antreprenoriatului pe când avea doar 21 de ani, în 2015, deschizând o școală de tenis în București – Tennis Hero, care, în doar câțiva ani de la lansare, a ajuns la 200 de cursanți, majoritatea copii. Ulterior, businessul s-a orientat către comercializarea baloanelor presostatice și a corturilor pentru evenimente. „Sub umbrela Hero Holdings au fost trei businessuri: Tennis Hero, pe care l-am vândut în 2019, fiind acum afectat de pandemie; Covers Hero, care s-a dublat în 2020, iar pe final de an l-am vândut; Properties Hero, care a plecat mai greu, dar cu care ne așteptăm să generăm peste un milion de dolari profit în 2021”, spune Dan Lazăr. Astăzi, el dezvoltă mai multe proiecte rezidențiale în Melbourne, Australia, proiecte premium de townhouses (case în oraș), în proximitatea oceanului, a parcurilor și a râurilor.

„A fost o binecuvântare că am schimbat direcția într-o zonă mai nișată și profitabilă. Primele luni după debutul pandemiei au venit cu multă frică. Am încercat atunci să înțeleg ce este de făcut, am tăiat majoritatea costurilor fixe și am trecut impasul din perioada martie-aprilie, iar apoi lucrurile au repornit cu un ritm bun, mai eficient.” A ajuns la dezvoltare imobiliară deoarece aceasta era o pasiune mai veche a lui, puțin exploatată, dar și un vehicul suficient de profitabil încât să se poată apropia de visurile lui. Odată ajuns în Australia, locul de origine al soției sale de altfel, a identificat un mentor care să-l poată ajuta să facă lucrurile bine de la început. „Pentru Properties Hero, 2021 este anul în care ne-am propus să finalizăm trei proiecte, să pornim cinci noi proiecte, să scalăm la proiecte mai mari pe viitor și să ne deschidem către investitori și din afara Australiei”, spune Dan Lazăr.

„A fost o binecuvântare că am schimbat direcția într-o zonă mai nișată și profitabilă. Primele luni după debutul pandemiei au venit cu multă frică. Am încercat atunci să înțeleg ce este de făcut, am tăiat majoritatea costurilor fixe și am trecut impasul din perioada martie-aprilie, iar apoi lucrurile au repornit cu un ritm bun, mai eficient.” 

Dan Lazăr, fondator Hero Holdings

În plus, tot anul acesta, el și echipa sa vor să lanseze și prima investiție socială bazată pe misiunea de a oferi adăpost pentru o persoană la fiecare casă construită și vândută. A avut așadar pandemia vreun beneficiu? Da, crede Dan Lazăr. Cel mai mare câștig a fost al doilea exit, cel din Covers Hero, care i-a dat încredere că poate face lucruri și mai mari. Un avantaj de necontestat a fost și timpul pe care l-a putut aloca educației în noul business de dezvoltare imobiliară. „Totuși, cea mai mare pierdere, în cazul meu, cred că este un exces de muncă, având zile când am lucrat și 20 de ore, probabil din frica de incertitudine. Munca îmi oferea curaj, dar am exagerat și nu cred că am fost neapărat mai eficient.”

Unul dintre cele trei proiecte pe care Dan Lazăr le are acum în dezvoltare constă în trei penthouse-uri, un altul în șapte apartamente situate pe malul oceanului, iar cel de-al treilea va avea 12 apartamente premium și două penthouse-uri. Cel mai scump penthouse ajunge 4,2 milioane de dolari australieni, adică aproximativ 2,6 milioane de euro, iar cel mai ieftin este 1,4 milioane de dolari australieni. În toate proiectele este asociat cu o dezvoltatoare imobiliară din Australia, care are o experiență de zece ani în domeniu. Despre Australia, Dan Lazăr spune că, în acest moment, este unul dintre cele mai bune locuri pentru a porni un proiect imobiliar, pentru că este nevoie de unități locative. Chiar și când businessurile sale din România au dat semne de prăbușire, Dan Lazăr nu s-a gândit niciun moment să renunțe la munca pe cont propriu.

„Libertatea și impactul generat prin antreprenoriat nu cred că pot fi atinse ca angajat. Am fost totuși norocos să cresc și să vând două afaceri până la 27 de ani. Dacă o dădeam în bară sau aveam o afacere foarte afectată de pandemie, nu știu ce ar fi fost”, mărturisește el.

Din învățăturile bunicii

Cristina Tămăslăcaru avea în Sibiu businessul Nor de Nea atunci când pandemia și-a înfipt pentru prima dată colții în lume și în economie. Era un business care furniza servicii de curățare de lenjerii pentru proprietarii de pensiuni și de apartamente pe care le închiriau turiștilor în regim hotelier. Împreună cu logodnicul ei, a investit 20.000 de euro și a deschis spațiul în care funcționa curățătoria, în centrul orașului Sibiu. Într-o suprafață de 74 de metri pătrați, antreprenoarea adunase toate echipamentele necesare pentru a curăța lenjeriile pe care le primea de la clienți. HoReCa a fost însă prima piață lovită de Covid-19 și, în lanț, furnizorii de servicii pentru acest sector au început să-și calculeze pierderile. Pe Cristina Tămăslăcaru această rutină a dus-o către o decizie drastică. „Când am închis Nor de Nea, fiindcă pandemia și-a spus cuvântul, iar noi ne axam doar pe turism, mi-am spus: «Acum ce fac? Nu pot sta cu mâinile în sân!» Nu mi-a luat mult să realizez că tot ceea ce voiam să fac era în fața mea.” Așa că a redeschis firma cu un alt cod CAEN și a început cu un pas mic, făcându-și singură o siglă în Adobe Illustrator, pentru ceea ce avea să fie un nou proiect: Sus cu viața. Practic, un atelier de accesorii și obiecte vestimentare din obiecte reciclate, în care nu a investit mai mult de 1.000 de euro. „Am căutat un spațiu, l-am închiriat chiar în centrul istoric al orașului Sibiu, mi-am cărat toate uneltele și lucrurile pe care le aveam depozitate în rulota noastră din grădină și m-am apucat de treabă serios.” A făcut mai întâi câteva genți din piele, manual, de la zero, având din copilărie inoculată pasiunea pentru a da oricărui material o a doua viață. Nu de mult a deschis atelierul cu vânzare pentru clienți, care, de îndată ce au auzit de businessul ei, au dat năvală cu gențile uitate prin șifoniere, pentru a le da un nou vibe. „Iubirea mea pentru reciclare a pornit de pe la șase ani, când îi luam hainele bunicii mele și le transformam în altceva. Așa că dintr-o fustă îmi făceam o bluză și o pereche de pantaloni scurți sau un costum de baie. Bunica făcea cojoace, cred că de la ea am învățat să croiesc, să transform”, își amintește Cristina Tămăslăcaru.

„Când am închis Nor de Nea, fiindcă pandemia și-a spus cuvântul, iar noi ne axam doar pe turism, mi-am spus: «Acum ce fac? Nu pot sta cu mâinile în sân!» Nu mi-a luat mult să realizez că tot ceea ce voiam să fac era în fața mea.”

Cristina Tămăslăcaru, fondator Nor de Nea

Nu a urmat însă cursuri de croitorie, ci de canto, și chiar a cântat vreme de vreo 15 ani. A mers însă apoi mai departe cu dorința de a recicla orice îi pică în mână. Condiția este să fie din piele, chiar și în combinație cu alte materiale. „Ce ție ți se pare că nu se mai poartă pentru mine este aur. N-o să-ți vină să crezi ce iese din geanta veche pe care o arunci pentru că nu se mai poartă sau dintr-o pereche de papuci uzați ori pantaloni.” Cristina Tămăslăcaru lucrează singură deocamdată, dar și-ar dori să mai fie cineva care s-o ajute, atunci când comenzile vor crește tot mai mult, ceea ce se prefigurează că se va întâmpla. Concluzia ei după această reconfigurare? „Mi se pare că această idee mi se potrivește chiar mai bine decât businessul anterior. Cred că lucrurile vin la timpul lor.”

Sprint către o altă destinație

Denisa și Ștefan Radu își puseseră bine la punct businessul sPrint Box, constând în două cabine fotografice cu care mergeau la petreceri. Cine s-ar fi gândit vreodată că lumea evenimentelor va pune punct pentru o perioadă nedefinită? „Fiind un business în industria evenimentelor, sPrint Box a fost lovit din plin de venirea pandemiei. Era clar de prin martie anul trecut, de când au început primele zvonuri de instalare a stării de urgență, că nu va fi o vară ușoară și că va trebui să luăm decizii importante. Luând în calcul și contextul de suprasaturare a pieței, dar și venirea pandemiei, decizia de a închide acest business a fost relativ simplă atunci când s-au confirmat lockdownul și interzicerea organizării de evenimente”, povestește Ștefan Radu.

Faptul că sPrint Box nu era singura lor sursă de venit în familie i-a ajutat să nu experimenteze un puternic dezechilibru financiar. Denisa a continuat să lucreze în sistem remote pentru compania din SUA cu care avea deja un contract de colaborare, iar Ștefan și-a dat timp pentru a analiza încotro vrea să meargă mai departe. „Emoțional, am dus multe lupte de convingere cu mine însămi despre cum să percep închiderea acestui business: un eșec sau o sumă de lecții din care am învățat în trei ani cât n-aș fi învățat în zece ani în care aș fi fost angajată undeva. În final, m-am putut raporta la sPrint Box ca la o etapă încheiată și am reușit să asimilez toate lecțiile faine învățate construind această afacere de la zero”, povestește Denisa Radu. Soțul ei, Ștefan, a început să participe la evenimente și conferințe online în domeniul financiar, unde simțea că și-ar putea găsi locul, fiind, de altfel, genul de om care petrece ore în șir urmărind Exceluri și analize. Un curs de investiții imobiliare avea să-i dea răspunsul atât de mult căutat, iar în cele din urmă Ștefan Radu a ales un drum pentru care se și pregătise în facultate, așa că astăzi este broker de credite.

„Îi ajut pe clienții mei să ia decizii informate și potrivite lor când vine vorba de creditare. Actuala provocare profesională bifează cu brio elementele care mă definesc și care mă fac să mă simt în largul meu, dar include și situații care reușesc să mă scoată din zona de confort și să mă ducă în zona de învățare”, spune el. Este intraprenor mai degrabă decât antreprenor, având flexibilitate în program și în decizii. Asta se traduce în externalizarea anumitor funcții ale unui business – administrativ, contabil, resurse umane, achiziții – lucruri pe care le făcea singur în sPrint Box, deși poate că nu era priceput la toate. Faptul că toate acestea sunt acum externalizate îi permite să se concentreze 100% pe creșterea businessului, crearea parteneriatelor în domeniul imobiliar cu dezvoltatori și agenți, dar și atragerea de noi clienți. „Ultimul an mi-a demonstrat cât de mult poți să crești dacă nu ești «omul bun la toate» când pornești un business.”

„Luând în calcul și contextul de suprasaturare a pieței, dar și venirea pandemiei, decizia de a închide acest business a fost relativ simplă atunci când s-au confirmat lockdownul și interzicerea organizării de evenimente.”

Ștefan Radu, cofondator sPrint Box. Credit foto: Dragoș Ludușan (be-light.ro)

Denisa, la rândul ei, oferă în continuare servicii de marketing și comunicare, iar de șapte ani predă cursuri de scriere creativă și PR la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA București. „Pentru a alimenta inițiativa antreprenorială, îmi doresc să dezvolt programe și cursuri de dezvoltare a abilităților de comunicare și a abilităților interpersonale destinate tinerilor din România, cu scopul de a pune bazele carierei lor. Așadar, să pornesc proiecte în zona de orientare profesională și dezvoltare personală pentru tineri. În aceeași măsură, simt că mă îndrept tot mai mult spre antreprenoriat social”, spune Denisa. A fi antreprenor are foarte mult de-a face cu cine ești ca persoană, este de părere Ștefan Radu, așa că un câștig pe partea de dezvoltare personală are efecte pozitive asupra inițiativelor antreprenoriale viitoare. El a avut mai mult timp să se gândească la ce îi place și așa a ajuns la ceea ce face acum. I-ar fi plăcut totuși să poată duce businessul sPrint Box la următorul nivel, însă, deși aventura s-a terminat repede, spune că fiecare experiență antreprenorială nu este decât o aventură din care are de învățat. Denisa, de pildă, a învățat că antreprenoriatul social este cel care îi aduce satisfacții mai mari. „Cea mai mare pierdere pe care o resimt însă este faptul că eu și Ștefan am mers în direcții diferite și făceam o echipă minunată în afacerea sPrint Box, fiind personalități complementare: el – analitic și atent la zona de profitabilitate, eu – creativă și comunicativă, mereu atentă la zona de customer care. Mi-e dor să mai avem ședințe de lucru împreună și sper ca, la un moment dat, să fim din nou parteneri în afaceri, nu numai parteneri de viață.”

Nu se vede rămânând angajată undeva doar pentru un confort mai mare, mai ales după ce a pus umărul la construcția unei afaceri de la zero. Adrenalina cu care vine o astfel de experiență este de neegalat, iar Denisa Radu se vede mereu având inițiative antreprenoriale. Tocmai de aceea, în 2021, ea vrea să schițeze planul de acțiune pentru afacerea socială pe care vrea s-o lanseze în curând.„Mă entuziasmează noile începuturi și îmi amintesc de discuțiile lungi pe care le aveam când am lansat sPrint Box și cum am rezervat primul eveniment înainte să avem un logo, nume de brand sau website și am făcut o versiune de site foarte simplă în trei zile, ca să avem o prezență online până la acel eveniment. Au fost lecții învățate la viteză maximă din experiența sPrint Box.”

Ștefan Radu încă mai învață lucruri din culisele domeniului nou în care și-a făcut intrarea, iar planul pentru 2021 este să lanseze un website pentru informare și educare pe partea de creditare. Vrea să cunoască oameni și să fie el însuși un nod de legătură între clienți și experții din domeniu, fie ei agenți imobiliari, arhitecți, specialiști în cadastru, avocați sau notari.

Ce se întâmplă la case mai mari?

În vremuri de pandemie, reorientarea a fost o soluție și „la case mai mari”, chiar dacă, în cazul lor, obiectul inițial de activitate nu a fost abandonat și înlocuit, ci doar extins cu linii noi de producție. Așa se face că producători precum Farmec sau Ivatherm au intrat pe nișa dezinfectanților, iar Kärcher a început să fabrice aparate de curățat cu abur.

Dana Sîntejudean, directorul general pentru Europa Centrală al businessului cu tichete de masă Edenred, a spus că una dintre cele mai importante decizii care au fost luate la nivelul companiei în ultimul an a fost să își ajute partenerii nu doar prin sprijinirea lor în procesul de digitalizare, ci și prin lansarea unuia dintre cele mai mari programe private de susținere a restaurantelor partenere, „Ieșim la masă!”.

Rucsandra Hurezeanu, fondatorul brandului de produse cosmetice Ivatherm, spune că cea mai importantă decizie din ultimul an a fost că a ales să se orienteze către producția de soluții dezinfectante pentru mâini și creme hidratante.

Și Mircea Turdean, directorul general al brandului românesc de cosmetice Farmec, spunea recent că, în perioada martie-aprilie 2020, compania pe care o conduce a prioritizat producția săpunurilor antibacteriene, a produselor pentru curățenie și a celor pentru igienizarea mâinilor. Concomitent, Farmec a dezvoltat în regim de urgență o categorie nouă de produse – biocide. Pentru a fi cât mai eficienți, cei de la Farmec au creat o echipă dedicată, care s-a ocupat de lansarea produselor biocide în timp record de nici două luni, în condițiile în care, în mod normal, lansarea unui nou produs poate dura până la doi ani.

Monica Iavorschi, care conduce businessul cu produse pentru curățenie Kärcher, spune și ea că, pentru a compensa pierderile din anumite domenii, precum spațiile de birouri sau HoReCa, compania s-a orientat către domenii care nu au avut întreruperi majore de business în contextul pandemiei. Kärcher a primit în luna aprilie 2020, atestarea pentru aparatele de curățat cu abur, atât de uz casnic, cât și profesional. Potrivit acestui document, aceste tipuri de aparate sunt eficiente în eliminarea virusului SARS-CoV-2, pe lângă bacterii și alte virusuri anvelopate.

Un an greu

Scăderea numărului de comenzi și reticența angajaților de a veni ca de obicei la serviciu sunt unele dintre cele mai mari probleme pe care le-au invocat antreprenorii, cu referire la ultimul an, după cum arată un studiu realizat de BCR în rândul a 200 de clienți din categoriile IMM și micro, care au accesat IMM Invest anul trecut. Ce alte feedbackuri au mai oferit antreprenorii?

Cu ce probleme s-au confruntat micii antreprenori în pandemie?

Œ
♦ Scăderea comenzilor

♦ Frica oamenilor de a veni la muncă

Ž♦ Dificultatea afacerii de a-și susține în continuare costurile cu furnizorii, ratele, chiriile, materia primă

—♦ Care a fost strategia antreprenorilor în 2020?  

Au pus sănătatea echipelor lor pe primul loc

♦ Și-au gestionat mult mai atent costurile (mai ales pe cele cu materialele, utilitățile și promovarea, pe care le-au eficientizat)

Ž♦ Și-au mutat activitatea în online și s-au concentrat pe noi parteneriate cu furnizori, chiar competitori, cu statul român, cu băncile, cu societatea civilă

— Care sunt planurile antreprenorilor pentru 2021?  

♦ Să-și crească afacerile în online

♦ Să facă în continuare investiții

Ž♦ Să-și promoveze afacerile

Sursa: Studiul BCR realizat în rândul a 200 de clienți din categoriile IMM și micro, care au accesat IMM Invest anul trecut