Antreprenorii care au creat în România afaceri de zeci de milioane de euro pe care le-au vândut și acum o iau de la zero

„Pentru antreprenorii României, acumularea de capital s-a făcut greu. Am văzut după 1990 companii care au ajuns lideri de piață sau firme care au ajuns în insolvență, am asistat vânzători care au atras lideri mondiali în domeniul în care activează sau fonduri cu active de zeci de miliarde, am trăit perioada tristă în care criza a luat suflul unor afaceri, dar am văzut în ultimii ani și noi inițiative, care evoluează frumos”, spune Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România, unul dintre cei mai experimentați bancheri de investiții din businessul românesc.

De la 2 milioane de euro la începutul anilor 2000 la peste 100 de milioane de euro în momentul vânzării, în anul 2016. Acesta este parcursul în cifre al Albalact, producătorul de lactate preluat de familia Ciurtin când era la un pas de faliment și dus de Raul Ciurtin până la poziția de lider de piață. Și nu a fost o piață ușoară pentru antreprenor. Gigantul olandez Friesland a avut zeci de milioane de euro pentru achiziții în tot acest interval, preluări care au culminat cu achiziția Napolact, în timp ce grupul francez Danone avea în spate zeci de ani de tradiție și promovare a mărcilor de iaurturi. Cu toate acestea, Albalactul lui Raul Ciurtin, cu Fulga și Zuzu în portofoliu, a crescut an de an și a ajuns lider pe toată piața de lactate. În 2016, familia Ciurtin și fondul de investiții RC2 au vândut Albalact grupului francez Lactalis, într-o tranzacție de 340 de milioane de lei.

„Nu mi-am propus să dezvolt ca să vând. Nu mi-am propus nici să vând ca apoi să fac un alt business. Lucrurile s-au întâmplat firesc, iar după vânzarea Albalact am ales să încep un nou ciclu, să o iau de la capăt. De ce tot în industria alimentară? Pentru că îmi este foarte apropiată, pentru că aici simt că pot să dezvolt din nou”, a spus Raul Ciurtin, acționar al producătorului de conserve Prefera Foods din județul Alba. Compania cu afaceri de 8 mil. euro deține brandul Capricii și Delicii.

Ciurtin, care era acționar în Prefera încă de pe vremea când mai avea Albalact, a cumpărat în 2017 o nouă fabrică, Salconserv Mediaș, a început acolo un proces de recrutare, a angajat 100 de oameni și acum se pregătește să intre pe piața de ready-meal (mâncare gata preparată) tot cu brandul Capricii și Delicii. Piața este încă de nișă în România, sunt jucători din mai multe industrii care au atacat acest sector – CrisTim, Angst – dar loc de creștere există, mai ales că „oamenii au tot mai puțin timp să gătească, iar retailerii vor să dezvolte acest segment”.

Ciurtin și-a creionat planul de dezvoltare pentru brandul Capricii și Delicii încă din 2016, după ce a vândut Albalact, dar abia acum, când începe să vadă rezultate, a decis să vorbească despre noul său pariu din industria alimentară. „A fost mult mai greu decât am crezut, dar asta m-a motivat să găsesc soluții.” Iar rezultatele din primele trei luni ale acestui an arată bine pentru producătorul mărcii Capricii și Delicii, bugetul din 2018 fiind construit pe un avans de 60% față de anul anterior.

„Își asumă riscuri.” Este unul dintre elementele comune care apar în orice încercare de a defini antreprenorii, nu renunță și au ambiția și determinarea de a aștepta cele mai bune rezultate.

„O căutare pe Google a definiției antreprenorului prezintă aproximativ 140 de milioane de rezultate (în engleză), iar lectura primelor afișări generate de motorul de căutare arată că nu există o definiție universală. Există însă câteva elemente comune: «pun bazele unei afaceri», «își asumă riscuri», «se bucură de profiturile generate», «joacă un rol cheie în economie», «inovator», «sursă de idei noi». Din punctul nostru de vedere, toate acestea rezumă esența antreprenoriatului: identificarea unei nevoi, inovația, investiția și construcția propriu-zisă”, arată Ioana Filipescu.

Levente Bara, antreprenorul care a vândut în 2017 afacerea cu condimente Supremia într-o tranzacție estimată la 30-40 mil. euro, s-a reîntors rapid în business cu Transilvania Nuts, un procesator de miez de nucă. Bara și asociatul său din acest business, Alexandru Chiric, au decis să investească 2,5 milioane de euro într-o nouă fabrică în localitatea Ciugud (jud. Alba), unde vor realiza produse precum nucă caramelizată, ulei de nucă bio sau batoane din nuci și fructe uscate. Cu noile produse, antreprenorii vor să intre în magazine și în benzinării la nivel național, dar și să crească exporturile. În prezent, compania Transilvania Nuts are o fabrică în localitatea Sântimbru (jud. Alba). Cei doi acționari exportă în toată Europa 75% din miezul de nucă produs, iar planurile pentru 2018 arată o cifră de afaceri de 6 milioane de euro și de 8 milioane de euro în 2019, potrivit unor informații furnizate anterior de cei doi pentru ZF.

Planurile celor doi nu se opresc însă aici. Pe listă sunt noi achiziții, extindere, creștere.

„Cine nu intră în acest joc al creșterii nu va supraviețui și va lăsa un loc liber pe care să-l ocupe alții. Orice industrie nouă este fragmentată la început și se consolidează pe măsură ce se maturizează, iar un studiu publicat de Harvard Business Review arată că succesul pe termen lung al unei companii depinde de viteza de reacție la procesul de consolidare. Firmele care au capacitatea să strângă suficientă masă critică încă din etapele inițiale ale consolidării pentru a se dezvolta vor fi cele care vor avea de câștigat. A încerca să stai departe de acest joc nu este o opțiune”, explică Ioana Filipescu.

Nici Omer Susli, antreprenorul care a vândut Praktiker gigantului britanic Kingfisher într-o tranzacție de 16 mil. euro, nu a putut „să stea departe de acest joc”. Susli a pus bazele unei noi rețele de magazine – Homelux – cu banii din vânzarea Praktiker, rețea pe care și-a propus să o ducă la 20 de magazine în cinci ani și care va vinde produse de casă, mobilă, amenajări interioare, mobilier de grădină. „Deocamdată vreau să cresc cu această rețea, nu mă gândesc să vând din nou. Dar eu sunt om de afaceri, asta fac, construiesc și vând apoi” spunea recent Susli, citat de ZF.

Unul dintre cei mai cunoscuți creatori de branduri din industria locală a bunurilor de larg consum este Jean Valvis, antreprenorul elvețian cu origini în Grecia care a bătut palma la o distanță de șase ani cu doi dintre liderii mondiali din FMCG: Coca-Cola și Lactalis. Niciun alt antreprenor cu business în România nu a reușit o astfel de performanță în ultimii douăzeci de ani.

Valvis a fost, în 2002, artizanul uneia dintre cele mai mari tranzacții din industria alimentară, după ce a vândut apele minerale Dorna grupului Coca-Cola. Semnată în august 2002, vânzarea Dorna Apemin către Coca-Cola, într-o tranzacție de aproape 40 mil. euro, i-a permis lui Jean Valvis să-și dezvolte creația de pe piața laptelui. După vânzarea apelor minerale a construit cinci fabrici de produse lactate, în perioada 2003-2005, iar în ianuarie 2006 a cumpărat Vitipomicola Sâmburești, marcând intrarea pe piața vinului, un sector pe care apoi s-a concentrat puternic.

În 16 aprilie 2008, Jean Valvis bifează un nou exit și vinde sora mai mică a brandului Dorna  – marca de lactate LaDorna – gigantului francez Lactalis. Același grup internațional, cu afaceri de 17 miliarde de euro, cumpără apoi, în 2016, și Albalactul lui Raul Ciurtin și reunește într-un singur portofoliu de mărci două dintre cele mai puternice branduri de consum create în capitalism: LaDorna și Zuzu. Destinul brandurilor create de cei doi antreprenori rămâne de urmărit, însă forța multinaționalei și nevoia ei de optimizare au dus deja la închiderea mai multor centre de colectare și a unor fabrici preluate de la Jean Valvis.

Cu antreprenoriatul în sânge și convins că poate crea din nou, Valvis revine în industria apelor minerale cu Aqua Carpatica, iar pe piața vinului construiește mărci în jurul Domeniilor Sâmburești. „Am vrut să fac exitul (vânzarea către Lactalis – n. red.) pentru că mă simt în continuare creativ și vreau să investesc în viitorul meu, cum am făcut și după vânzarea apelor”, spunea Jean Valvis în 2008 după ce parafase deal-ul cu grupul francez.

Cu Aqua Carpatica, ambiția antreprenorului este să ducă brandul pe primele locuri în topul celor mai vândute mărci de apă din lume. În România Valvis a dus deja Aqua Carpatica pe locul doi în piața apelor și a depășit Dorna, brand pe care tot el l-a creat. Potrivit datelor companiei de cercetare de piață Vektor Markt­forschung, citate de ZF, cel mai vândut brand de apă minerală în funcție de volumul vânzărilor a rămas anul trecut Borsec (Romaqua), în timp ce poziția a doua este ocupată de Aqua Carpatica, brand produs de compania Carpathian Springs. Aqua Carpatica este urmat în clasamentul celor mai vândute branduri de apă îmbuteliată în funcție de volum de către Izvorul Alb. Acesta este produsul de pe categoria de apă îmbuteliată plată al brandului Dorna, deținut de Coca-Cola HBC România, liderul pieței de băuturi.

Valvis nu a putut să stea departe de piața apelor minerale după vânzarea Dorna și construiește acum, inclusiv pe piețele externe, în jurul brandului Aqua Carpatica.

Nici Wargha Enayati, medicul cardiolog care a construit rețeaua privată de sănătate Regina Maria, nu a renunțat la afacerile din domeniul sănătății după ce a ieșit din primul său mare business. În 2015, familia Enayati a semnat ieșirea din businessul Regina Maria, preluat de fondul de investiții Mid Europa Partners.

„Healthcare Business Innovator.” Astfel se deschide profilul lui Wargha Enayati de pe rețeaua de socializare de business LinkedIn. Marea ambiție a lui Enayati este de a construi un campus medical pentru vârstnici, un proiect de 35.000 de metri pătrați, cu o investiție de 50 mil. euro, în care medicul cardiolog spune că va atrage și investitori din Italia, Israel și SUA. „În Berlin există 280 de cămine pentru vârstnici care au fiecare o capacitate de 200-250 de locuri. În București avem doar câteva locații improvizate, nimic serios”, spunea recent antreprenorul. Proiectul, denumit Revera, poate găzdui 200 de vârstnici.

Dar implicările lui Wargha Enayati în domeniul medical nu se opresc la acest proiect. El a preluat recent a 25% din businessul MediJobs, o platformă de recrutare pentru medici și personal medical dezvoltată în urmă cu doi ani de frații Catrinel și George Hagivreta, care au lucrat în domeniul medical.

Enayati este acționar principal al Intermedicas și președintele diviziei de sănătate din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României. „Presiunea pe partea de sănătate va fi din ce în ce mai mare, iar soluțiile lipsesc nu doar în România, ci și în alte țări. Trebuie să fim conștienți că investițiile în sănătate trebuie să devină din ce în ce mai mari și să devenim din ce în ce mai inventivi”, este de părere Enayati.

De profesie antreprenor

Radu Georgescu, fondator al companiei de investiții Gecad Ventures, este poate cel mai cunoscut antreprenor în serie din România, el făcând mai multe exituri de top. Printre acestea se numără vânzarea antivirusului RAV către Microsoft acum 15 ani, urmată de achiziția ePayment de către fondul de investiții sud-african Naspers. În 2013 a făcut și exitul din afacerea Avangate, prin vânzarea furnizorului global de soluții eCommerce către compania americană de investiții financiare Francisco Partners și în 2017, vânzarea unor active ale producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch către Fitbit, liderul mondial al dispozitivelor smart pentru activități sportive.

Același Radu Georgescu a finalizat recent, în toamna anului trecut, exitul dintr-una din primele sale companii lansate ca antreprenor, Gecad Net, tranzacție care marchează ieșirea din parcursul său antreprenorial, urmând să se concentreze pe dezvoltarea fondului de investiții Gecad Ventures.

„Pentru mine, acest ultim exit dintr-un proiect antreprenorial, început acum mai bine de 20 de ani, reprezintă practic un nou început. Deși sunt mai mult de patru ani de când activez constant ca investitor, de acum înainte mi-am propus să mă concentrez 100% pe dezvoltarea Gecad Ventures. Îmi doresc să vin în sprijinul acelor antreprenori tineri cu idei care pot revoluționa piața tehnologică. De aceea, în prezent, ne preocupă găsirea și coagularea cât mai multor resurse pentru asigurarea finanțării acestor companii”, declara în toamna anului trecut Radu Georgescu.

Filozofia Gecad Ventures se bazează pe susținerea companiilor cu potențial mare de creștere, care au capacitatea de a inova și de a revoluționa domenii precum fintech, securitate, AI (artificial intelligence), agrotech, tehnologii pentru case inteligente (smart home), cloud, eCommerce.

Printre cele mai recente investiții ale fondului se numără SymphoPay, platformă tehnologică ce permite comercianților și băncilor partenere integrarea plăților cu cardul prin POS-uri inteligente, Typing DNA, o companie de securitate formată în jurul unei tehnologii de identificare biometrică, și Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare.

Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România și-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă și acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forța de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

Șapte din zece businessuri de familie din România se află la prima generație și numai două din zece la a doua generație de antreprenori, arată studiul EY „Barometrul afacerilor de familie din România”, realizat anul trecut. Doar 3% din afaceri au ajuns la a treia generație. O explicație pentru această situație este faptul că piața locală e tânără încă, având doar trei decenii de capitalism.

Antreprenorii au încredere în forțele proprii. Potrivit unui studiu realizat de OCDE, Banca Mondială și Facebook, studiu citat de Deloitte, doar 23% dintre antreprenorii români care au răspuns sondajului spun că au probleme cu dezvoltarea produselor și serviciilor și 22% cu finanțarea. Temerile lor țin mai mult de mediul în care funcționează: fiscalitate, reglementări legislative, piața muncii.

În România, companiile private locale au ajuns la o cotă de piață de 46% din cifra de afaceri totală din economie, față de 47% în 2015, iar firmele străine cu crescut de la 49% la 50%. Restul de 4% din cifra de afaceri totală de aproape 1.300 mld. lei din 2016 a revenit firmelor de stat, arată datele studiului „Capitalul privat românesc” realizat de ZF în colaborare cu PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din România). Firmele private românești au o cifră de afaceri de 571 mld. lei în 2016, în creștere cu 4% față de 2015, dar companiile străine au crescut cu 5%, până la o cifră de afaceri de 609 mld. lei.

Ce urmează pentru businessul antreprenorial? „Ne uităm și către generațiile noi de antreprenori, care vor susține economia în anii următori, și credem cu tărie în mixul corect între businessurile cu tradiție și sângele nou. Sperăm să vedem și mai multe companii românești care încearcă achiziții în afară”, concluzionează Ioana Filipescu.

La acest material a participat Cristina Roșca