Antreprenori din industria alimentară: Prin refuzul total sau accesul limitat la raft al producătorilor români, retailerii frânează dezvoltarea brandurilor românești

♦ „Nu mă dau deoparte în țara mea, o cale să ajungem la consumator vom găsi. Am fi bucuroși dacă noi, producătorii români, am pleca de la același start cu producătorii străini“.

Asigurarea unui volum mare de produse, garantarea unei constanțe a cantității livrate, dis­counturile comerciale sau taxele ridicate la raft sunt nu­mai câ­teva din­tre con­di­ți­ile pe care pro­du­că­to­rii ro­mâni spun că trebuie să le îndeplinească pentru a ajunge în marile rețele moderne de comerț, iar uneori accesul este limitat la un număr restrâns de magazine.

„Nu se vrea ca producătorii români să ajungă în supermarketuri. Ca să poți dezvolta un brand național ai nevoie să corelezi distribuția cu comunicarea. Re­tailerii, mimând bunăvoința, prin accesul producătorilor români într-un număr limitat de magazine, zdrobesc brandul, pentru că nu putem comunica eficient cu consumatorul și nu putem face performanță astfel“, susține Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land, care produce înghețata Cremola.

Ea adaugă că brandurile din afară sunt mai avantajate decât cele românești, iar re­pre­zen­tanții lanțurilor mari de magazine sunt „ins­truiți“ fie să refuze total pro­ducă­torii ro­mâni, prin invocarea unor mo­tive pre­cum gus­tul produsului sau eticheta ne­con­formă, ocu­parea unui spațiu prea mare la raft ori lipsa ce­rerii pieței, fie, după multe insis­tențe, să listeze produsele într-un număr limitat de magazine.

În prezent, înghețatele Cremola se găsesc în 38 de magazine Mega Image. „Un brand nu se dezvoltă cu o distribuție ciuntită, nu are șanse la o creștere reală.“ 

De altfel, produsele se găsesc și în Carrefour, retailer care, potrivit infor­ma­ți­ilor oferite de Irina Filip, a limitat numărul de sortimente sau de gramaj din magazine, în unele magazine compania având doar înghe­țată de cacao, în altele doar de vanilie, în unele având înghețată la 500 ml, în altele la 1.000 ml. Totodată, brandul Cremola este prezent și în Kaufland, în toate magazinele, însă antreprenoarea spune că nu poate co­munica deloc cu șefii de magazine, iar astfel nu știe niciodată situația stocurilor.

„Am muncit 8 ani să pot pune pe pi­cioa­re o fabrică, din dorința de a face de­ser­turi industriale naturale, iar acum produc o dată la două sau trei săptămâni sau chiar la o lună, folosind o capacitate infimă de producție din potențialul fabricii“, a precizat Irina Filip.

Fabrica de înghețată Cream Land SRL (fabrica nouă – n. red), a avut o cifră de afaceri de 740.000 mil. lei în 2019, de câteva ori mai mare decât în 2018 când a avut venituri de 2.300 de lei, iar numărul mediu de angajați este de 17, conform reprezentanților businessului. 

De asemenea, Cristina Dumitrescu, care controlează împreună cu soțul său compania Zada Prodcom din comuna Horodnic de Jos, județul Suceava, producător de lactate și brânzeturi tradiționale, dar și specialități din lapte, produse ce erau prezente în urmă cu câțiva ani în Carrefour și Cora, spune că a renunțat la aceste colaborări, pentru că „retailerii nu sprijină în mod real producătorii români“.

Zada Prodcom a avut în 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, în creștere cu 12% față de anul precedent, un profit de 43.000 lei, în scădere cu 75% și un număr mediu de 25, arată datele de la Ministerul de Finanțe. Reprezentanții firmei au spus că veniturile din 2019 s-au păstrat la un nivel similar, dar și numărul de angajați.

„Acum vindem doar către Selgros, dar am colaborat și cu Cora și Carrefour, însă supermarketurile pun accent pe volume, discounturi, taxe substanțiale la raft, condiții stabilite de ele pentru livrare, pentru că au rulaje foarte mari și nu trebuie să rămână descoperiți. Experiența mea îmi spune nu sprijină în mod real producătorii români, căci atunci când este supraproducție cumpără de la cine are cel mai mic preț, iar eu fac manufactură și nu pot scădea atât de mult și comenzile îmi sunt reduse sau nu mai primesc deloc“, afirmă Cristina Dumitrescu.

Orice intrare în oricare dintre marile rețele de magazine prezente în România este dificilă, pentru că spațiul la raft este limitat, însă cel mai greu este să ajungi să comunici cu cineva, angajații responsabili de achiziții „fiind mai mereu în concediu, au o problemă cu e-mail-ul și nu primesc ce le scriem sau sunt foarte ocupați și răspund după câteva săptămâni“, susține Corina Oprșiu, directorul executiv al grupului Avis 3000.

Grupul Avis 3000 din județul Hunedoara, un complex avicol integrat care produce carne de pui și ouă, comercializează, în principal, produsele în propria rețea de distribuție formată din 34 de magazine de proximitate situate în județele Hunedoara și Alba, iar o parte din cantitatea de ouă este vândută și în rețeaua Lidl. Grupul Avis 3000 a avut o cifră de afaceri de 43,5 mil. euro în 2019 și un număr de 540 de angajați, conform informațiilor furnizate anterior de reprezentanții companiei.

„Comenzile pentru ouă de la Lidl sunt mai mici în această perioadă, pentru că cererea din partea consumatorului a scăzut. Acum suntem în negocieri cu Profi pentru a vinde carne, dar nu este foarte ușor să ajungi în retail. Durează foarte mult până ni se răspunde la e-mailâuri și apoi până intrăm efectiv cu produsele la raft“, mai spune Oprișiu.

Dezamăgit de lipsa de comunicare cu producătorii români a retailerilor este și Dacian Badea, președintele consiliului de administrație & director comercial al cooperativei agricole Fermele Ecologice SILVANIA, care a trimis e-mail-uri – o formă oficială de comunicare – marilor lanțuri de magazine moderne pentru a lista produsele lactate și uleiurile, rămase fără răspuns, în cea mai mare parte.

„Noi ne luptăm să producem și o să ieșim în piață. Nu mă dau deoparte în țara mea, o cale să ajungem la consumator vom găsi. Am fi bucuroși dacă noi, producătorii români am pleca de la același start cu producătorii străini. Marii retaileri trebuie să respecte producătorii locali și să le acorde șanse reale să ajungă pe raft și la consumatori. Mi-ar plăcea să existe transparență, dar cred că în timp clientul influențează piața“, spune Dacian Badea.

Fermele Ecologice Silvania Cooperativa Agricolă SRL a avut o cifră de afaceri de circa 16 mil. lei în 2019, aproape de trei ori mai mare decât în anul anterior, și un profit de 230.000 de lei, mai mare cu 62% decât în 2018, potrivit datelor publice. Compania are 90 de angajați, o suprafață cultivată de 2.200 de hectare în sistem ecologic și un efectiv de 1.100 de bovine, potrivit reprezentanților companiei. 

Dacian Badea este în discuții cu Mega Image pentru a lista produsele lactate și cu distribuitorul Whiteland pentru a lista uleiurile ecologice în Cora și Auchan. „Concret, nu am nicio cretitudine, am speranțe.“

Antreprenorii din industria alimentară, mici sau medii, consideră că este nevoie de anumite reglementări care să le faciliteze accesul la raft, politici dezvoltate atât de autorități în colaborare cu asociațiile de producători, pentru că „retailerii fac business în România și ar trebui să respecte românii“, spun ei.

Cum este pentru un producător român pe rafturile din străinătate: Ungaria, Cehia și Slovacia își protejează producătorii interni

♦ Producătorii români care vor să ajungă la raft în marile rețele comerciale din alte țări europene se confruntă cu probleme și refuzuri în ultimele luni, în contextul în care acestea le transmit că se axează mai mult pe producători interni.

♦ „Produsele noastre au fost în Ungaria, unde am colaborat până săptămâna trecută cu Auchan, timp de trei ani. Pe fondul acestei pandemii, cei din Ungaria au decis să-și protejeze producătorii interni și să nu mai dea spațiul la raft producătorilor externi. Este o primă măsură din cauza căreia suferim pentru că a însemnat o anumită muncă să mergem în fiecare an în Ungaria să promovăm produsele. Am ajuns abia anul trecut de la producător listat sezonier la producător listat permanent, iar anul acesta am ajuns să ne spună că nu mai alocă spațiu la raft producătorilor externi. Practic, am pierdut un contract după investiții de trei ani de zile, nu datorită produsului sau  prețului“, a spus recent pentru ZF Andrei Pădurean, director operațional, Silvania Gourmet, care produce mezeluri tradiționale, specialități gourmet și mezeluri eco fără E-uri într-o fabrică din Zalău, județul Sălaj. Producătorul din Zalău s-a lovit de aceleași impedimente și în alte piețe din Uniunea Europeană, precum Slovacia sau Cehia.