Antreprenor la 24 de ani: luni susține licența în nanotehnologie la Politehnica din București, iar ieri a câștigat 15.000 de euro în finala programului re: Marc cu proiectul unei mâini bionice
A strâns 10.000 de ore de muncă pentru a dezvolta o mână bionică și nu se teme de ceilalți zece producători din lume care dezvoltă astfel de proteze. “Suntem primul start-up din Europa care dezvoltă un astfel de produs, pe…
A strâns 10.000 de ore de muncă pentru a dezvolta o mână bionică și nu se teme de ceilalți zece producători din lume care dezvoltă astfel de proteze.
“Suntem primul start-up din Europa care dezvoltă un astfel de produs, pe care îl vom produce tot în Europa”, spune David Alexandru Popescu, 24 de ani, co-fondator și CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluții accesibile pentru persoanele care doresc să-și recapete mobilitatea și libertatea de mișcare.
La Budapesta, în finala celei de-a doua ediții a programului Marc Impact, Origin BCI a primit premiul special pentru inovație, iar David Popescu se întoarce acasă cu 15.000 de euro. Dar dincolo de bani, revine la București cu multă încredere că va reuși să strângă și cei 600.000 de euro de care are nevoie pentru a-și transforma prototipul dintr-un hobby creat și dezvoltat într-o sufragerie într-un produs care până în 2030 va îmbunătăți viața a cel puțin 300 persoane care au suferit amputarea mâinii.
S-a născut în Craiova, dar locuiește de mic în București. A mers la un liceu „de cartier” în Titan, iar acum este student la Politehnică, la Inginerie mecanică și mecatronică, iar specializarea sa este în mecanică fină și nanontehnologie.
„Luni am licența și mai am vreo 40 de pagini de scris”, povestește David Popescu în seara în care a atras atenția investitorilor în proiecte de impact prin produsul său inovator.
Lucrează din 2024 la proteza de mână, iar la Budapesta a reușit să ajungă cu cea mai bună variantă de până acum. Nu a calculat până aseară câte ore i-a dedicat mâinii bionice, dar zice că a fost mai mult decât un full-time job. Scoate calculatorul și își dă seama că s-au strâns cam 10.000 de ore de muncă. „Pe World of Warcraft (joc video – n. Red) cred totuși că am dublu încă”.
La 24 de ani știe clar unde vrea să ajungă și de câți bani are nevoie. Are încredere și vorbește relaxat și de primul eșec.
„Nu am pornit cu mâna bionică, am zis să facem întâi ceva mai ușor. Dar nu există așa ceva, nu există business ușor”. A dezvoltat o aplicație mobilă în 2021 care oferea statistici pentru creatorii de conținut și afacerile de pe Facebook, iar monetizarea s-ar fi făcut pe bază de subscripție. „Nu a mers, a fost un eșec”.
În 24 de luni a construit 7 prototipuri de mână bionică și a cheltuit 11.000 de euro în total. Sufrageria a fost laboratorul de design, testare și producție, iar pentru a trece la următorul nivel are nevoie de alte materiale din care să fabrice proteza, acum este realizată din plastic, și de omologare astfel încât să poată fi pregătită pentru utilizare la scară largă.
Ideea de a dezvolta o proteză de mână i-a venit când avea 11 ani. Scrola după filmulețe legate de astronomie, pasiunea sa, iar printre planete și univers i-a apărut un film despre o mână bionică. Interesul s-a aprins imediat, dar au mai trecut zece ani ca să îl pună în practică.
„Sunt zece companii în lume care construiesc mâini bionice”, spune el în fața juriului competiției re:Marc. „Ce ne face speciali? Proteza noastră poate ridica peste 10 kilograme, are un design modular și un nivel mare de precizie”.
Mai mult, proteza dezvoltată de Origin BCI va veni pe piață cu un preț mult sub cele actuale, iar angajamentul fondatorului este că la fiecare 5 proteze vândute, una va merge gratuit către pacienți din zone cu un acces limitat la astfel de servicii.
La Budapesta, David Alexandru Popescu a fost cel mai tânăr participant care a urcat pe scenă și a avut la dispoziție doar 3 minute într-un pitch care a inclus câte 2 companii finaliste din șase țări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croația și Serbia.
„David a fost mereu un rebel, iar când mi-a povestit prima dată de ideea lui cu mână bionică am crezut că ceva nu este în regulă cu el. Mi-a luat puțin timp să mă conving că vorbea serios și că noi chiar vom face asta”, spune Vlad Alexandru Țoropoc, community manager al Origin BCI și absolvent de SNSPA, cu specializarea în marketing. Și el mai are de scris de lucrarea de disertație, dar pleacă încântat după ce a înțeles că proiectul lor a trecut deja de granițele României, iar inovația și impactul start-up-ului lor sunt recunoscute.
„Nu ne oprim aici. Nu am creat Origin BCI pentru a dezvolta doar proteza de mână. Urmează și alte proiecte”, spune el.
Din echipă mai fac parte Smaranda Andronic și Denis-Andrei Toșa.
În noiembrie 2025, start-up-ul Origin BCI a fost acceptat în „promoția” 2025-2026 a programului Marc Impact Network, un accelerator regional care susține antreprenorii de impact și organizațiile ce dezvoltă soluții sustenabile pentru provocările sociale și de mediu. Marc le oferă organizațiilor participante mentorat personalizat, acces la rețele internaționale de experți și finanțatori, resurse din ecosistemul Erste/BCR și sprijin din partea unor parteneri locali, prin tabere de dezvoltare, workshop-uri tematice, instrumente de scalare.
“Marc ne-a împins să ne gândim mai mult, să construim mai bine și ne-a adus alături de oameni care cred în puterea inovației sociale. Au fost mulți cei care ne-au alocat din timpul lor, au împărtășit expertiză, au pus mult suflet în acest program”, au scris reprezentanții Origin pe site-ul lor în luna mai, atunci când au câștigat sesiunea națională a programului, alături de Rongo Design, dintr-un total de 13 finaliști.
La Budapesta, în finala re:Marc, au fost prezente ambele proiecte.
Rongo Design este o altă inovație 100% românească, născută lângă Cluj și care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolație care folosește ca materie primă zațul de cafea și ciupercile. Construcțiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.
Rongo Design produce acum între 800-1.200 mp, o producție medie care ar asigura izolarea a 5-10 apartament. Pentru a trece la producție industrială investiția minimă este de 500.000 de euro, iar pentru o hală proprie ajunge la 1 milion de euro.
„În Marc am învățat să am structură, să privesc detaliile în profunzime. Dar mentorul, în cazul nostru, ne-a ajutat și cu o parte mai tehnică, să înțelegem care sunt pașii din spatele unei raportări specifice din zona de construcții”, a spus Gabriel Barta.
Firma sa are deja afaceri de 55 mii de euro, 4 angajați, iar până acum a strâns în jur de 15 clienți.
„Marc este un program care amplifică businessul antreprenorial, iar antreprenorii care au un impact social ridicat în comunitățile lor sunt vitali pentru o societate rezilientă”, arată Ana Maria Crețu, director social impact Investment, Erste Foundation.
În 2025, la finalul primului an al proiectului, cifrele indicau un total de 140 de aplicații din trei țări din regiune. Anul acesta au fost șase țări (România, Ungaria, Austria, Cehia, Croația și Serbia), 342 de aplicații în total, dintre care 99 au fost selectate și au intrat în acceleratoare în care fiecare țară, iar 12 au ajuns la final, în fața unui juriu de experți care au evaluat proiectele atât din perspectică financiară, impact, inovație și posibilitate de scalare. „Marc nu este doar un accelerator, este o relație de lungă durată”, spune Ana Crețu.
Programul Marc este o inițiativă regională a Fundației ERSTE, Erste Social Finance și Simpact, implementată în România de BCR, BCR Social Finance și Synerb. re:Marc aduce în prim-plan cele mai promițătoare afaceri cu impact social din CEE, iar anul acesta, pe lângă România, Austria și Ungaria, programul s-a extins și în Croația, Cehia și Serbia.
„Oamenii se confruntă cu aceleași provocări în toate țările din Europa Centrală și de Est. Este inspirațional să vezi atâtea povești despre impact social care încearcă să rezolve din provocări”, a spus Radován Jelasity, CEO, Erste Bank Hungary, prezent la deschiderea evenimentului.