Antreprenor în mediul corporate. Cum arată viața unui expat plecat din România într-una dintre cele mai frumoase capitale europene

Sunt aproape trei ani și jumătate de când executivul român Lucian Vilău a acceptat prima sa poziție de expat și s-a mutat, împreună cu familia, în Cehia, la Praga, unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa. Cum este însă să locuiești într-un oraș asaltat de turiști din toate colțurile lumii și ce înseamnă să fii executiv de top într-o țară străină? Există planuri de revenire în țară? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Lucian Vilău, cel care astăzi este vice-president finance and IT și CFO în cadrul Albert, parte a Ahold-Delhaize, grup de retail care deține local Mega Image.

Fiul meu spune că Praga este un oraș foarte chill. Este un oraș foarte sigur, cu transport bine organizat și e un oraș în care îți face plăcere să trăiești”, spunea recent executivul român. Totuși, el recunoaște că traficul e unul din subiectele comune de care se plâng oamenii aproape oriunde ar fi. La fel se întâmplă și cu praghezii, însă diferența față de București e semnificativă.

„Drumul spre birou e unul de 12 kilometri prin oraș, un drum pe care îl parcurg în 20-25 de minute. Rețeaua de străzi e bine dezvoltată, orașul e destul de întins, iar un tunel ce străbate Praga de la nord la sud și centura cu regim de autostradă te ajută să te miști ușor în orice punct al urbei, aproape la orice oră.”

Lucian Vilău locuiește în Cehia, la Praga, din mai 2018, după ce înainte, timp de 13 ani, și-a construit cariera în România, în cadrul retailerului Mega Image unde a deținut diferite poziții, ultima fiind cea de CFO și vice-president finance & indirect procurement. Când a decis să ac-cepte prima sa poziție de expat, a ales să rămână în cadrul aceluiași grup – Ahold-Delhaize – cel care deține local Mega Image, iar în Cehia rețeaua de magazine Albert, cu peste 320 de unități, conform datelor de pe site-ul companiei.

Și-a început cariera profesională în anul 2000, după absolvirea ASE-ului în București, iar de atunci  – deși a activat în mai multe industrii – numitorul comun a fost retailul unde a acumulat mai mult de 18 ani de experiență.

„După cei 13 ani petrecuți la Mega Image, o perioadă de dezvoltare susținută, în care cifra de afaceri a crescut de 20 de ori și rețeaua locală a devenit cea mai profitabilă companie a Ahold Delhaize din Europa, am ajuns să conduc acum departamentele de financiar și IT în Albert Cehia.”

Retailerul are acum prezență națională, operează supermarketuri și hipermarketuri, și are o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, potrivit executivului român.

„Parcursul până aici a fost unul plin de neprevăzut, alternând rolurile din zona financiară cu cele din zona logistică și acumulând experiență în domenii adiacente ca strategie, project management sau sisteme de cost.” Au fost câteva elemente comune ce au caracterizat toate rolurile deținute până acum și unul dintre acestea ar fi pionieratul – fie că a fost vorba de construirea primului depozit propriu în cadrul Mega Image sau de restructurarea portofoliului de magazine în cadrul Albert.

„Toate au fost acțiuni, deschizătoare de drumuri care au contribuit decisiv la creșterea companiei și a rezultatelor financiare.”

Antreprenoriatul, spune Lucian Vilău, a fost un alt element comun al locurilor sale de muncă, prin simplificarea modului de lucru și eliminarea birocrației dar, în același timp, și acceptând riscul ca parte integrantă a accelerării creării de valoare. Crede că Mega Image l-a învățat ce înseamnă antreprenoriatul într-un mediu corporate. E este o școală din punctul acesta de vedere. La fel se întâmplă și în Cehia.

„Nu în ultimul rând, a fost vorba de inovație – adoptarea de tehnologii noi (ca de exemplu RPA – robotic process automation) sau de moduri de lucru noi (agile) și în același timp de constanta adaptare a proceselor învechite la realitățile curente.” 

Îi place să activeze în medii dinamice și în care este nevoie de decizii rapide și de flexibilitate. De aceea, nu întâmplător, a inițiat în cadrul Albert implementarea modului de lucru agile, care reprezintă pe lângă provocarea organizațională și o schimbare culturală față de modul de lucru tradițional.

Uitându-se în urmă la cariera sa, spune că a fost întotdeauna deschis la a explora alte țări și alte medii de lucru. A tatonat cu ani în urmă variante ca Noua Zeelandă, Australia sau Thailanda, dar oportunitatea care s-a și materializat a venit de abia cu câțiva ani în urmă, într-o țară mult mai apropiată geografic și cultural de România.

„Era la începutul lui 2018 când am fost sunat de Jeff Carr (CFO-ul Ahold Delhaize de la momentul respectiv) să mă întrebe dacă mă interesează o mutare la Albert Cehia, iar răspunsul meu imediat a fost da. În aprilie 2018 eram deja la Praga, luând primul contact cu realitățile businessului local.”

Ceea ce l-a determinat să accepte mutarea a fost pe de o parte dorința de explorare, cunoașterea unui alt mediu și a unei alte culturi, iar pe de altă parte potențialul (neexploatat) pe care îl vedea în companie.

„Acest potențial am reușit să îl punem în valoare în ultimii ani, când am cunoscut o evoluție spectaculoasă a rezultatelor companiei (cele mai bune din istoria de 30 de ani), dar și o repoziționare a brandului Albert în piață.” Departamentele pe care le coordonează Lucian Vilău în Albert acoperă în principal zonele de financiar și IT, dar pe lângă acestea sunt incluse și alte aspecte cum ar fi strategie, PMO (project management al birourilor) sau asset protection (protejarea activelor – trad.).

„De asemenea, la nivel european, coordonez grupul de lucru pe partea de sustenabilitate și cum echipele din financiar pot contribui la definirea, urmărirea și atingerea indicatorilor de profil.” Aceasta este cea mai nouă activitate de care se ocupă și declară că este extrem de interesantă deoarece grupul e încă la început de drum, la fel ca toate celelalte companii, deopotrivă producători și retaileri. Astfel, această activitate constituie o muncă de pionierat.

„Rolul meu în organizație, prin prisma activităților pe care le conduc, este acela de a asigura un ritm alert de dezvoltare a companiei. Eu trebuie să mă asigur că se menține ritmul inovației și că investițiile pe care le facem aduc beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.” De asemenea, adaugă el, joacă rolul de facilitator, făcând toate eforturile necesare pentru a asigura finanțarea proiectelor care pot ajuta Albert să crească și să se diferențieze de ceilalți jucători din piață.

O zi obișnuită a săptămânii de lucru începe la 5:54, cu un sfert de oră de meditație și cu pregătirea pentru birou. Micul dejun este întotdeauna parte din program. Ședințele încep la ora 08:00 și ocupă mare parte din zi, în general, până spre 17:30, după care mai rămâne doar partea de follow-up. „Închei o zi de lucru între 18:30 și 20:30, în funcție de perioadă. Îmi păstrez zilele de weekend pentru a descoperi țara în care locuiesc.”

Cehia oferă extrem de multe variante de petrecerea timpului liber și executivul român încearcă să își mențină mentalitatea de turist, planificând cât mai des ieșiri în locuri noi: fie că e vorba de o cafenea, un oraș, un traseu de alergat sau de bicicletă. „Ah, sau un castel nou. În Cehia poți vizita câte un castel în fiecare zi timp de cinci ani de zile și tot nu le-ai termina.”

Cafeaua e un nou trend în ultimii ani în țara adoptivă a lui Lucian Vilău, după cum spune el. Deși cehii erau cu câțiva ani în urmă consumatori de ceai și cafea în egală măsură, acum cafeaua câștigă teren. Sunt multe cafenele noi, deschise în țoață țara, cu design modern și ambianță relaxantă. „Îmi place să descopăr în fiecare weekend câte un astfel de spațiu (deși nu sunt consumator de cafea). Singurul criteriu aplicat în alegerea cafenelei este: un loc în care nu am mai fost niciodată până acum.”

Din punct de vedere culinar, bucătăria tradițională din Cehia e simplă, pe stil german. Dar și aici, în ultimii ani, se vede o schimbare de trend, apărând din ce în ce mai multe restaurante italienești și nu numai.

„Cehii încep să aprecieze rafinamentul mâncării și acest lucru este benefic atât pentru sectorul HoReCa, cât și pentru noi în retail.”

În ultimul an și jumătate însă, pandemia de Covid-19 a venit să dea peste cap libertatea de mișcare și modul de lucru. Cum a resimțit aceste schimbări Lucian Vilău?

„Pandemia a adus schimbări profunde în modul în care lucrăm.” Dacă anterior, în cadrul Albert, exista un regim de lucru de acasă pentru doar două zile pe lună, compania a trecut – de pe o zi pe alta – la a lucra exclusiv de la domiciliu, timp de luni de zile. „Acomodarea cu acest nou mod de lucru a fost înlesnită de platforma tehnologică pe care am avut-o la dispoziție și care ne-a ajutat enorm să facem trecerea fără bariere în comunicare.” S-a creat însă, în timp, un alt tip de bariere, aduse de distanța față de colegi și de lipsa micilor interacțiuni zilnice. În același timp, ritmul a fost unul mai intens, ceea ce a dus la supraîncărcare, deși acest lucru nu a fost ușor de perceput.

„Anul acesta am revenit însă, treptat, la birou. În prima fază am lucrat alternativ – o săptămână de acasă și una de la birou, împărțiți pe echipe.” Planul este ca din toamnă, dacă totul decurge normal, să existe un regim mixt de trei zile pe săptămână la birou și două zile de lucru de acasă.

„Este clar că pandemia a accelerat adoptarea lucrului de acasă (de fapt l-a forțat) contrazicând orice temeri legate de performanță.”

Executivul român recunoaște că ultimul an și jumătate a fost o provocare uriașă pentru întreaga lume, fiecare industrie fiind afectată în mod diferit. În retailul alimentar, provocările au venit mai ales din partea de accelerare, volumele tranzacționate crescând considerabil, dar odată cu asta și costurile de operare.

„Un alt efect cu care ne-am confruntat a fost presiunea exercitată asupra personalului din magazine, cu indisponibilitatea forței de muncă și cu necesitatea găsirii unui mod de operare care să asigure atât continuitate, cât și siguranță colegilor noștri.”

Un al treilea efect a fost acela al presiunii pe lanțul de aprovizionare, odată cu variatele restricții ce au fost impuse în diferite țări.

„A fost un an în care am fost testați din multe puncte de vedere.”

Cea mai bună decizie pe care a luat-o în acesta perioadă Lucian Vilă a fost accelerarea dezvoltării în zona de digital și online, ceea ce a dus la accelerarea unei noi etape de dezvoltare a companiei. La polul opus, cele mai dificile decizii au fost cu siguranță cele legate de prognoza vânzărilor și a rezultatelor financiare în general.

„Am lucrat cu multe scenarii și cu multe variabile, iar în cele din urmă am reușit să menținem traiectoria pozitivă pe care s-a înscris compania în ultimii ani.”

Simte că la un moment dat se va întoarce în țară, asta cu siguranță. Când însă? „Aceasta este o întrebare la care nu știu răspunsul deocamdată. Misiunea mea în Cehia continuă, iar următorul pas ar putea fi oriunde în lume. Mi-aș dori, desigur, să pot continua descoperirea unor locuri și culturi noi.”

În România a fost ultima dată în decembrie 2019, înainte de pandemie. La momentul respectiv l-a impresionat ritmul în care se construiește în București.

„E un ritm extrem de alert, nu întotdeauna însă coerent și coordonat cu infrastructura.” Acesta este și lucrul de care se teme, ca acest punct forte să nu pună și mai multă presiune pe funcționalitatea orașului.

Consideră, de altfel, că infrastructura e cel mai important aspect ce trebuie îmbunătățit în România. Restul vine, după aceea, de la sine. Educația și sănătatea sunt, de asemenea, extrem de importante, doar că el consideră că o infrastructură bine pusă la punct ar înlesni dezvoltarea tuturor sectoarelor economice. Lucian Vilău spunea recent că ce putem învăța noi ca români din Cehia este partea de organizare, planificare. Se simte stilul german, influența germană. Se vede chiar și în modul de reacție la pandemie, totul a fost extrem de eficient.

„Aș spune că este un joc colectiv, jocul de-a țara, de-a Cehia, în care fiecare contribuie, progresul este constant. Nimeni nu încearcă neapărat să ardă etape și dezvoltarea se face pas cu pas, dar direcția e clar în sus.”

Pe de altă parte, ce putem noi ca români să îi învățăm pe cehi este creativitatea.

„Cu siguranță, cel mai mult simt depărtarea față de părinți (pe care desigur și ei o resimt) și de prieteni. Îmi lipsesc și vechii colegi de la Mega (Image – n.red.) și spiritul companiei care e cu adevărat unic.”

Doar că, uitându-se la potențialul pe care îl are România, se realizează mult prea puține. Nu îi lipsesc astfel lipsa de direcție pe care o are România, incapacitatea de a livra proiecte, înapoierea din punct de vedere tehnologic a administrației și discuțiile interminabile în contradictoriu între partidele politice.

„Nu cred că există îndoială că ceea ce îmi lipsește cel mai puțin din România este mediul politic. Cred că sunt puține țări în lume în care aprecierea față de clasa politică să fie cu adevărat ridicată, și sunt multe altele în care lucrurile merg mai rău ca la noi.” 

Toate acestea nu îl împiedică însă pe Lucian Vilău să vrea să se întoarcă în țară. Nu știe însă dacă va reveni în postura de angajat sau de antreprenor.

„Ambele variante sunt posibile. Mă atrage antreprenoriatul și, cu siguranță, la un moment dat voi încerca și aceasta ipostază”, conchide el.