ANP: Ridzi a primit două pături de la penitenciar și i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă

“Din data de 17 februarie 2015 și până la momentul transferului, persoana în cauză a fost cazată în infirmeria penitenciarului, împreună cu o altă deținută și a urmat tratamentul medical prescris de specialiștii consultați înainte de intrarea în custodia sistemului penitenciar. Deținuta a primit două pături din dotarea penitenciarului și i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie”, arată Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), într-un comunicat de presă transmis miercuri agenției MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că în cadrul Penitenciarului Gherla, inclusiv la Secția Exterioară Cluj, temperatura medie în camerele de cazare este 22 de grade Celsius, fiecare cameră având în dotare un termometru. Zilnic, temperatura camerelor este notată într-un registru special, potrivit reprezentanților ANP.

“Ca urmare a verificărilor efectuate în camera unde a fost cazată deținuta IRM a rezultat faptul că afirmația conform căreia pereții sunt scrijeliți, cu urme de sânge, iar în cameră sunt urme de fecale nu corespunde realității, aceasta respectând normele igienico-sanitare”, menționează reprezentații administrației în cadrul comunicatului de presă.

“Cuantumul cheltuielilor alocate pentru întreținerea unui deținut în anul 2014 a fost de 535 lei/lună cost mediu și a rezultat din raportul prevederilor bugetare pentru bunuri și servicii și numărul mediu al deținuților din anul menționat (31.847 deținuți). Costul mediu cuprinde cheltuielile cu hrana deținuților, utilitățile (energie electrică, gaze naturale, apă, CLU pentru încălzire și preparare hrană), materialele pentru curățenie, carburanții, reparațiile curente, medicamente, materiale sanitare, dezinfectanți, piese de schimb, lenjerie și accesorii de pat și altele”, adaugă oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Sursa citată menționează că, în 2014 contribuția medie lunară la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) pentru un deținut a fost de 94 lei.

“Referitor la suma de 2.100 lei, vehiculată adesea în spațiul public, facem precizarea că aceasta cuprinde cheltuielile cu personalul, investițiile, inclusiv cheltuielile cu bunuri și servicii detaliate mai sus și CASS, raportate la numărul mediu de deținuți. Toate cheltuielile menționate reprezintă bugetul integral al instituției”, subliniează sursa menționată.

Reprezentanții ANP susțin că sistemul penitenciar a fost și este verificat periodic de autoritățile cu atribuții de control, naționale și comunitare.

“Menționăm că activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate a făcut obiectul unor verificări din partea auditorilor Curții de Conturi a României și ai Camerelor Teritoriale ale Curții de Conturi, ultimul control având loc în luna noiembrie 2014. În cadrul misiunilor de audit, respectiv control au fost verificate și evaluate situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea veniturilor și a efectuării cheltuielilor din bugetul de stat alocat instituției noastre. Controalele au vizat exercițiile financiare aferente anilor 2008 – 2013”, subliniază ANP.

În ceea ce privește respectarea drepturilor deținuților, Administrația Națională a Penitenciarelor arată că se face verificări periodice de Corpul de Control al ministrului Justiției, dar și de organisme internaționale, precum Comitetul pentru Prevenirea Torturii.

În cazul Monicăi Iacob Ridzi, Avocatul Poporului face o anchetă la Secția exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla și la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile fostului ministru al Tineretului.

“În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele și condițiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condițiile de detenție la Secția exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla și la Spitalul Penitenciar Jilava și va avea loc o discuție cu persoana privată de libertate”, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului transmis miercuri agenție MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, ancheta a fost inițiată după ce în presă au apărut informații referitoare la condițiile de detenție ale fostului ministru al Tineretului și Sportului în Penitenciarul Gherla și modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenție la Spitalul Penitenciar Jilava.

Administrația Națională a Penitenciarelor preciza, tot miercuri, anterior declanșării anchetei de către Avocatul Poporului, că, în timpul transferului de la Penitenciarul Gherla la Jilava, Monica Iacob Ridzi a fost cazată la un penitenciar, unde a fost consultată de un medic, iar pe traseu s-au făcut cinci opriri, pentru a se asigura accesul la un grup sanitar, apă potabilă și mișcare în aer liber. Transferul s-a făcut la recomandare formulată de medicul unității de detenție, iar Ridzi a fost mutată la Penitenciarul Spital Jilava, pentru evaluare medicală de specialitate. Aceasta a plecat de la Secția Exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla luni și a fost cazată la un penitenciar aflat pe traseu, în cursul aceleiași zile, după aproximativ trei ore și jumătate.

“În dimineața zilei de marți, deținuta a plecat spre unitatea de destinație, Penitenciar Spital Jilava, fiind consultată la cabinetul medical al unității înainte de deplasare. Pe traseu, pentru a asigura accesul la grup sanitar, apă potabilă și mișcare în aer liber au fost efectuate cinci opriri, iar pentru a confirma starea de sănătate a deținutei, aceasta a fost prezentată la cabinetul medical al unuia din penitenciarele aflate pe traseu. Precizăm că durata transferului se justifică prin faptul că sunt tranzitate mai multe unități de detenție în cadrul rutelor stabilite, pentru transportarea mai multor persoane condamnate, cu scopul de a se asigura prezentarea în fața organelor judiciare, internarea/externarea în/din penitenciarele spital, executarea pedepsei în funcție de regim”, conform Administrației Naționale a Penitenciarelor.

ANP a precizat că transferul deținuților între unitățile penitenciare se realizează în baza unui grafic și orar aprobat de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Misiunile de transfer între unitățile penitenciare se efectuează cu autobuze și autospeciale de capacitate mare, prevăzute cu trape de aerisire-ventilație, “fiind amenajate pentru a asigura condiții de iluminare și aerisire corespunzătoare”.

“Între unitatea de expediție și cea de destinație se realizează opriri în penitenciarele tranzitate, pentru accesul deținuților la grupuri sanitare, apă potabilă, locuri special destinate fumatului și cabinete medicale, în caz de necesitate. Pe parcursul deplasării se asigură pachet cu hrană rece și apă potabilă. Pentru igiena, hrănirea și odihna deținuților, pe durata transferului, deținuții sunt cazați temporar în anumite unități penitenciare, pentru aproximativ 12 ore. Transportul cu autosanitarele aflate în dotarea sistemului penitenciar se realizează la recomandarea medicului specialist, în funcție de starea clinică a deținuților, ținându-se cont de criterii medicale și epidemiologice”, au conchis reprezentanții ANP.

Fostul ministru al Tineretului a scris, marți, pe blogul său, un mesaj intitulat “Apel la reflecție”, în care vorbește despre condițiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnați, a doua oară, la umilință.

“Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilință, de durere, de suferință. Două săptămâni în care m-am simțit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului – o doamnă căreia nu am ce să-i reproșez – văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigații ce îmi sunt urgente și necesare având în vedere bolile grave de care sufăr”, scrie Monica Iacob Ridzi.

Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistența medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.

“Medicamentele sunt foarte puține, cele extrem de necesare lipsesc, medicamentele sub formă de capsule sau plicuri, nici familia nu are voie să le cumpere chiar daca ai rețetă, fondurile pentru analize medicale sunt limitate… Toate acestea se întâmplă deoarece în ultimii 25 de ani în România toți cei care au fost la șefia Ministerului Justiției au subfinanțat Administrația Națională a Penitenciarelor și cei care au făcut unele reguli nu au trecut pe aici”, mai arată Ridzi.

Aceasta mai spune că pentru condițiile din penitenciare nu sunt vinovați directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigații necesare deținutilor nu sunt vinovați medicii din penitenciare, vinovații fiind cei care, subfinanțând în mod constant Administrația Națională a Penitenciarelor, au generat o situație critică în acest moment și “ar trebui să răspundă penal pentru asta”.

Monica Iacob Ridzi mai arată că situația sa medicală este agravată de condițiile din penitenciar, care “nu asigură respectarea demnității umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4”.

“Pot să vă spun că nu am fost condamnată doar la o pedeapsă privativă de libertate. Am fost condamnată să stau în frig, mă încalzesc – ca și celelalte deținute – cu sticle de apă încalzită la filtrul de cafea, am fost condamnată să fac duș de trei ori pe săptămână în cele zece minute cât este apă caldă acum (cele zece minute le împart cu colega de cameră pentru că avem un singur duș, de fapt o țeavă în loc de duș, dar ne bucurăm ca niște copii când o avem (…) Mai mult, am fost condamnată să mă plimb maxim o oră pe zi într-o «cușcă» de aproximativ 10 m / 4 m în care cerul îl vezi tot prin gratii acoperite cu plasă deasă. Sau am fost condamnată să nu mă plimb deloc dacă ora de «plimbare» se suprapune ca program cu ora de vizită”, mai arată Ridzi.

Marți seară, după aproximativ 27 de ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secția exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli și că se simte rău.

“Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanței, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli și că se simte rău. (…) Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secția exterioară a Penitenciarului Gherla”, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul penitenciarului clujean.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.