Anomaliile din Sănătate. De ce medicul de familie nu poate da trimitere pentru RMN sau CT și pacienții trebuie să ajungă la medic specialist pentru a putea face aceste investigații?

♦ Autoritățile din Sănătate limitează indirect accesul pacienților la investigații imagistice de tip RMN (rezonanță magnetică nucleară), CT (computer tomograf), PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni) – toate acestea fiind investigații imagistice prin care se depistează mai multe afecțiuni, de la fracturi, la cancer ♦ Ziarul Financiar începe astăzi o serie de articole prin care prezintă situații concrete care arată anomaliile din sistemul medical.

Drumul pacientului spre prevenție întâmpină obsta­cole de ordin birocratic, prin care crește timpul de diagnostic. O situație concretă este cea în care un pacient vrea să facă o investigație imagistică de tip RMN, CT, PET-CT. Pentru a merge la RMN sau CT, nu poate lua bilet de trimitere de la medicul de familie, ci trebuie să găsească un medic specialist, neurolog spre exemplu, în cazul unei dureri persistente de cap. Pentru a nu plăti la neurolog, trebuie să ia bilet de trimitere de la medicul de familie. Care este miza în toată această lipsă de sincronizare? Una financiară, după cum explică pentru ZF un medic de familie.

„RMN, CT, angiograf, PET-CT sunt considerate investigații de înaltă performanță, pentru că necesită aparatură scumpă, iar fondurile alocate sunt insuficiente. Motiv pentru care sunt două mecanisme de restrângere a indicației pentru aceste investigații. Unu: excluzând anumite specialități, adică medicina de familie nu face parte dintre specialitățile care pot recomanda aceste investigații. Al doilea mecanism este cel de plafon, în care centrele medicale au un anumit plafon în interiorul căruia să se încadreze, motiv pentru care apar aceste programări de lungă durată. Totul este o condiționalitate financiară în fața interesului pacientului. Este un fel de recunoastere a faptului că serviciile ar trebui să fie disponibile, dar nu avem suficienți bani să asigurăm pe toată lumea care are nevoie“, a spus medicul Gindrovel Dumitra.

Intenția, adaugă el, este de a reduce numărul de recomandări de astfel de investigații de imagistică pentru că statul nu poate face față din punct de vedere financiar.

An de an, în sistemul românesc de sănătate intră din ce în ce mai mulți bani, astfel că în 2022 bugetele cumulate ale Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au depășit 75 mld. lei, din datele adunate de ZF pe baza informațiilor despre bugetele anuale, disponibile la Ministerul de Finanțe. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de unde pleacă banii pentru decontarea serviciilor medicale pacienților asigurați, a avut în 2022 un buget de peste 51 de miliarde de lei. Pe lângă bugetul anual al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, sistemul medical mai este susținut și de bani de la autoritățile locale care au în subordine spitale

Totuși, medicul de familie nu este scos com­plet din procesul prin care trebuie să treacă un pacient care are nevoie de un diag­nostic în baza unei investigații imagistice.

„Există excepții la contractul cadru care definesc anumite afecțiuni care se pot prezenta direct la medicul de specialitate. Dar, în general, pentru afecțiuni acute trebuie să treacă pe la medicul de familie mai întâi, este un circuit care trebuie efectuat“, a mai spus Gindrovel Dumitra.

În Constituția României, dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, iar „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice“.

Cum arată adresabilitatea?

ZF a scris despre faptul că România, deși este pe locul șapte în Uniunea Europeană la numărul de aparate CT, este pe locul 14 la numărul total de astfel de investigații realizate într-un an.

În România, un calcul simplu arată că într-o zi se realizează 5 investigații CT. Calculul ZF a pornit de la datele Eurostat, potrivit cărora în 2020 au fost 368 de CT-uri, iar numărul de investigații a fost de 701.000 de astfel de scanări. Dacă aparatele CT ar lucra zilnic, în România se fac 5 CT-uri pe zi. Luând spre comparație Olanda, cu o populație relativ apropiată de România, care are însă mai puține aparate CT, numărul de CT-uri pe zi, conform aceluiași calcul, este de 22, de patru ori mai mare față de România.

ZF a scris despre importanța investigațiilor de imagistică de tip RMN, CT, PET-CT, care le permit medicilor să stabilească dacă este necesară o intervenție chirurgicală, să observe fracturi osoase, traumatisme craniene, tumori, să monitorizeze pacienții cu cancer.