Angajați fără granițe. Cine sunt românii care aleg să își mute provizoriu biroul în alte țări și cât de atractivă este țara noastră pentru nomazii digitali?

Pe o insulă exotică, dar cu net bun, pauze de prânz la restaurante fancy, dar cu prețuri mici, birouri moderne, dar necondiționate de un sediu anume, comunicare eficientă, dar fără ședințe interminabile, casă cu piscină privată, dar cu chirie mică și „colegi” din toate colțurile lumii. Pare o utopie, dar așa-numiții nomazi digitali SUNT o realitate. În ce condiții pot pleca românii să lucreze peste granițe pentru companii din România și cât de atractivă este țara noastră pentru angajații altor state?

Am început să călătoresc în 2018 împreună cu partenerul meu, având ca primă destinație Bali, în ideea de a ne stabili acolo dacă ne place sau a ne întoarce în caz contrar. În România deja lucram peste 10 ore zilnic în agenția de comunicare proprie, eram stresată și, în ciuda confortului financiar, nu eram fericită. Plecam în vacanțe doar în weekenduri și în altele mai lungi pe an de două-trei ori pe an, iar ideea mea despre viață era cum să o transform într-o vacanță continuă cu un venit pasiv, un concept inspirat după cartea lui Timothy Ferriss, 4 ore – săptămâna de lucru”, descrie Andreea Lada, nomad digital și fondatoare a agenției Ananda PR, punctul de la care a pornit alegerea acestui stil de lucru și de viață. Răspunsurile ni le-a trimis din Bali, la o diferență de Ă5 ore față de România, dar comunicarea a fost rapidă și fără probleme. A ales insula indoneziană deoarece construise aici, alături de partenerul său, o școală de dezvoltare personală și spiritualitate, „așa că Bali a fost o destinație naturală în acest sens. Pe scurt, ne-a plăcut foarte mult, așa că am păstrat acest loc ca pe o «casă», în timp ce am călătorit în toate țările din Asia de Sud-Est – deja anul acesta le reluăm – și Australia, în 2021 am locuit un an în Spania, în Marbella, apoi am călătorit din nou prin America Centrală (Mexic, Guatemala, Costa Rica, Panama) și de Sud (Columbia și Peru), după care ne-am reîntors în Bali, unde cam la fiecare 3-4 luni plecăm într-o scurtă călătorie de 2-3 săptămâni”. În total, a vizitat până acum 48 de țări, iar acasă a venit, în toată această perioadă, doar de două ori, pentru a-și vizita familia și prietenii.

În prezent contină să gestioneze agenția de comunicare din România, dar nu cu opt angajați, ca atunci când lucra din România, ci cu unul singur, „plus outsourcing pentru alte activități pe care nu le pot face eu”.

5 recomandări oferite de Andreea Lada, nomad digital:

1. Călătoriile și experiențele sunt cea mai smart modalitate de cheltui banii.

2. Este în regulă să cheltuiești, cât timp îți atingi obiectivele financiare. Majoritatea dintre noi nu avem o problemă în a ne bugeta costurile, ci o problemă cu cât de mult cheltuim. De cele mai multe ori nu deciziile în care cheltuim 1.000 de dolari sunt cele riscante, ci deciziile în care cheltuim irațional 100 de dolari, de 10 ori pe lună.

3. Înainte de a te decide că vrei să fii nomad digital asigură-te că ai deja un venit constant și ceva bani puși deoparte pentru situații imprevizible și te poți organiza de oriunde.

4. Poți trăi o viață incredibilă cât timp lucrezi nu doar la aspectele ce țin de planul fizic, dar mai ales la sănătatea mentală și capacitatea de a îți manifesta realitatea și viața pe care ți-o dorești prin intermediul gândurilor pe care le generezi zilnic.

5. Găsește-ți un partener cu care poți construi împreună. Viața e mult mai ușoară atunci când doi lucrează pentru același obiectiv.

Spune că provocările nu sunt multe, dar menționează totuși reticența clienților noi de a lucra cu cineva remote, „lucru care s-a schimbat însă considerabil dupa 2021 încoace, când businessurile au înțeles că nu este nevoie de prezența fizică pentru a livra rezultate, în special într-un domeniu de lucru online cum sunt marketingul și activitățile online”.

Despre avantajele traiului în Asia menționează stilul de viață ridicat la costuri mici și un sentiment de libertate generat în special de natura exuberantă și cultura oamenilor de acolo. În schimb, spune că în Europa te poți bucura de avantajele pe care le ai ca cetățean european, cu un sistem de sănătate mult mai bine pus la punct și mai multă curățenie. 

Profil de nomad digital

Potrivit lui Andrei Frunză, CEO al BestJobs, „un nomad digital este, de regulă, o persoană tânără, dinamică, care își dorește să călătorească și să descopere locuri noi, dar și să cunoască persoane cu valori similare. În ceea ce privește veniturile, câștigă semnificativ peste medie”, descrie. La rândul său, Sorina Faier, managing partner al Elite Searchers, spune că activitatea nomazilor digitali este caracterizată prin flexibilitate și adaptare la alte culturi, aceștia fiind deschiși către nou, dinamici. „Studiile arată că nomazii digitali sunt tineri, doar 25% au peste 44 de ani, și egali ca număr în ceea ce privește împărțirea pe gen.”

Datele citate de cei doi indică, de asemenea, faptul că IT-ul, Marketing, zona de Call Center/ Suport și cea de creație sunt principalele domenii care permit un astfel de regim de lucru.

Români peste hotare vs. străini în România

Cât despre piețele spre care se îndreaptă românii care vor să experimenteze viața de nomad digital, „aceștia aleg destinații precum Statele Unite, Norvegia, Marea Britanie, Spania, dar și țări mai exotice”, spune Frunză, fiind completat de Faier, potrivit căreia alegerea unei destinații ține mult de preferințele fiecăruia, însă în principal, „regăsim în topuri destinații cu o cultură vibrantă, cu turism dezvoltat, cu o climă prietenoasă, orașe care pot oferi un ritm de viață mai relaxat”.

Legat de modificările care trebuie aduse în contractul unui angajat care vrea să lucreze o perioadă din afara țării, Sorina Faier spune că România a încheiat cu peste 90 de țări convenții de evitare a dublei impuneri, astfel că telemunca pe o perioada de 183 de zile nu va impune plata salariului și a impozitului pe venit în străinătate. „Dacă vrei să lucrezi în regim de telemuncă din altă țară, este recomandat să te consulți cu angajatorul, pentru a vedea dacă este posibil. Doar pentru că această opțiune există, asta nu înseamnă că poți lucra în regim de telemuncă oricând sau din orice țară. Contractele sunt personalizate pentru fiecare angajat în funcție de mai multe aspecte, precum locul, rolul, convenția cu fiecare țară, timpul de lucru, fusul orar etc.” La rândul său, Andrei Frunză menționează că e necesar să fie specificat în contract faptul că angajatul X nu lucrează de la sediul companiei. El notează, de asemenea, că atât angajatorul, cât și angajatul care dorește relocarea pentru o perioadă de timp în altă țară ar trebuie să discute și despre asigurarea de sănătate.

În ceea ce privește beneficiile extrasalariale, potrivit lui Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS, cele de tipul cardului de masă, al cardului cadou sau de vacanță pot fi utilizate doar în țară, acesta fiind specificul lor stabilit prin legislația în vigoare. Angajatorii care detașează angajații în alte țări au obligația să aplice întocmai ceea ce prevede legislația în vigoare în statul respectiv referitor la elementele constitutive obligatorii ale remunerației. „Spre exemplu, pe perioada detașării se pot acorda anumite venituri, în limita plafonului neimpozabil limitat la 33% din salariul de bază lunar al angajatului stabilit de lege pentru beneficiile extrasalariale, care ar putea fi contribuții la un fond de pensii facultative sau prime de asigurare voluntară de sănătate, servicii medicale furnizate sub formă de abonament etc. Desigur, această modalitate de acordare este una complexă și trebuie avută în vedere și legislația aplicabilă în țara unde angajatul își va desfășura activitatea.”

România rămâne însă la rândul său atractivă pentru nomazii digitali din alte state. În prezent, România se află în topul statelor Uniunii Europene realizat de Digital Nomad Index, cu un scor de 62,3, pentru care s-au luat în calcul viteza și costul internetului (fix și mobil), chiria lunară, viza de lucru, indexul fericirii, populația migrantă și căutările de joburi remote.

„Principalele motive pentru care nomazii digitali aleg piața locală sunt viteza crescută a conexiunii la internet și chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs. „Conform Digital Nomad Index, la începutul anului trecut România se afla pe locul 3 în rândul țărilor cele mai atractive pentru nomazii digitali, motivele pentru care aceștia aleg piața locală fiind viteza crescută a conexiunii la internet și chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs.

În paralel cu costurile de trai mici și cu viteza bună de internet, Sorina Faier susține că un motiv este dat și de siguranță, amintind totodată de faptul că limba engleză este vorbită de aproape toată lumea. Andrei Frunză spune că nomazii digitali care vin în România mai aleg orașe precum Timișoara și Cluj-Napoca. „De asemenea, la finalul anului 2022, Bucureștiul a fost inclus în topul celor mai bune 25 de orașe pentru nomazii digitali.”

Există și reglementări la acest capitol, ceea ce face țara noastră cu atât mai atractivă pentru străinii dornici să exploreze noi culturi nu doar din postura de turiști. Potrivit unui articol publicat de Deloitte, acestea sunt oferite de legea nr. 22 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin care se stabilesc condițiile ce trebuie îndeplinite de către cetățenii străini pentru a se încadra în categoria nomazi digitali în România, respectiv: existența unui contract de muncă încheiat cu o companie din afara României sau deținerea unei companii în afara României, pentru care activitatea poate fi prestată de la distanță prin utilizarea tehnologiei; deținerea mijloacelor de întreținere din activitatea desfășurată, de cel puțin trei ori salariul mediu brut din România pentru ultimele șase luni înainte de depunerea aplicației cât și pentru întreaga perioadă de ședere în România; cetățeanul străin și/sau compania nu au obligații fiscale neachitate și nu au cazier judiciar de natură penală în statul de proveniență; permisele de ședere emise pentru nomazii digitali vor avea o valabilitate inițială de șase luni, prelungirile ulterioare fiind posibile dacă condițiile sunt îndeplinite în continuare.

Toată lumea are de câștigat. Ce dezavantaje există

În ceea ce privește avantajele acestui stil de lucru, Frunză subliniază că nomadismul digital este benefic atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În acest fel, angajații au parte de mai multă flexibilitate să călătorească full-time, să lucreze dintr-un loc nou în fiecare zi și astfel să descopere culturi și oameni noi. „Mai mult, angajații care se expun la lucruri, medii și contexte noi constant își dezvoltă abilitățile soft și devin mai încrezători în propriile puteri.” La rândul său, Sorina Faier amintește libertatea de a lucra fără a fi constrânși de un program standard de companie și crearea unui echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. „Avantaje numeroase sunt, de asemenea, și pentru companii, de la eliminarea unor costuri precum cele cu spațiul de birou, utilități, echipamente de lucru, la cele cu pregătirea angajaților. De asemenea, flexibilitatea este un avantaj nu doar pentru nomazii digitali, ci și pentru companii, care astfel au posibilitatea să gestioneze proiecte diverse fără să angajeze permanent personal suplimentar sau să reducă numărul de specialiști în funcție de nevoile proiectelor. Dar cred că cel mai important avantaj pentru companii este accesul global la talente”, adaugă executiva. Astfel, companiile nu sunt limitate geografic în găsirea forței de muncă de care au nevoie, ci pot apela la specialiști indiferent de poziția geografică. „Toate acestea se pot traduce într-o calitate mai bună a serviciilor și produselor și în creșterea competitivității pe piață.”

Desigur, notează ea, pot exista și dezavantaje de ambele părți. „Pentru nomazi, principalul risc poate fi legat de instabilitatea financiară, dacă nu gestionează bine fluxul de proiecte sau dacă nu găsesc un echilibru bun între muncă și alte activități. Alte persoane pot resimți o izolare socială în lipsa unei interacțiuni cu colegii de birou sau pot ajunge la concluzia că schimbările numeroase devin obositoare.” Cât despre companii, spune că pentru acestea principalele dezavantaje pot veni din cauza unei comunicări dificile la distanță, a provocărilor legate de monitorizarea productivității și rezultatelor, a integrării cu echipa sau cu asigurarea securității datelor. Andrei Frunză subliniază, de asemenea, că o astfel de experiență poate fi costisitoare, iar aspectele administrative ce țin de asigurări de călătorie, de sănătate etc. nu sunt nici ele de ignorat. În privința dezavantajelor cu care se poate confrunta angajatorul, executivul spune că pot apărea nemulțumiri din cauza problemelor de conexiune și a fusului orar, din cauza cărora nu pot comunica eficient și în timp util cu angajații. „Cu toate acestea, beneficiile contrabalansează, deoarece câștigă astfel în echipă angajați mai loiali.”