Analiză ZF. Starbucks închide cafenele în România și dă vina pe scăderea consumului. E acesta motivul sau modelul nu mai are tracțiune pe plan local? Industria cafenelelor din România este una extrem de fragmentată

♦ La o privire de ansamblu, e evident că local există doar câțiva jucători care au dezvoltat lanțuri, respectiv Starbucks, 5 to Go, McCafe, The Coffee Shop, Meron și Ted’s ♦ Numărul rețelelor mari – fie ele locale, fie internaționale – e mic. Pe lângă acestea însă există sute de unități independente, acesta fiind de fapt segmentul cel mai efervescent.

Grupul american Starbucks, prezent pe piața din Româ­nia în sistem de franciză, fiind în portofoliul polone­zilor de la Amrest, a închis două cafenele de pe plan local în prima parte din 2026. Astfel, rețeaua a ajuns la finalul primului trimestru la 61 de unități. De altfel, nu sunt primele închideri din ultimii ani.

Compania vorbește de scăderea consu­mului, însă ZF a vrut să vadă dacă e o situ­ație generală în piață sau dacă modelul ame­rican nu mai are tracțiune pe plan autohton.

„Veniturile AmRest în primul trimes­tru din 2026 au scăzut cu 1,5%, la 588,7 mil. euro. Like for like, vânzările au scăzut cu 3,7%. Performanța pe țări a fost mixtă. Afa­cerile din Ungaria și din țările din Bal­cani au înregistrat o creștere de două cifre (peste 10%), însă acest lucru nu a fost sufi­cient pentru a compensa scăderile din Franța, România și Cehia“, spun oficialii AmRest, francizatul Starbucks în Româ­nia. Aceeași companie operează în sistem de franciză și 10 restaurante Burger King pe plan autohton.

O poveste

Americanii de la Starbucks sunt pre­zenți pe piața locală de aproape 20 de ani, acesta fiind unul dintre primele branduri mari din industrie care nu doar că au venit, dar au și rămas. Încă de la început, grupul s-a dezvoltat în sistem de franciză, având mai mulți parteneri, cel mai recent fiind vorba de AmRest.

„La început, să mergi la Starbucks era cool. Acum, nu mai e așa. Plus că sunt alții care s-au extins, cresc. Asta pe lângă cafe­nelele de specialitate care țin capul de afiș în România“, spune Constantin, un consumator.

Industria cafenelelor din România este una extrem de fragmentată. La o privire de ansamblu, e evident că local există doar câțiva jucători care au dezvoltat lanțuri, res­pectiv Starbucks, 5 to Go, McCafe, The Coffee Shop, Meron și Ted’s. Numărul rețelelor mari – fie ele locale, fie interna­ționale – e mic. Pe lângă acestea însă, există sute de unități independente, acesta fiind de fapt segmentul cel mai efervescent. E vorba în special de cafenele de specialitate, des­chise în marile orașe, în frunte cu Bucu­reș­tiul. Aceste localuri sunt, de regulă, afaceri antreprenoriale mici, ce nu au nici forța și nici dorința de a se extinde la nivel de lanț.

De partea cealaltă, exis­tă puține nume internațio­nale mari care au venit lo­cal. Mai mult, nici cele deja prezente nu sunt venite direct, ci în franciză, piața din România fiind văzută prea mică. Astfel, conceptele autohto­ne au avut loc să se dezvolte.

Altă perspectivă

În ce măsură resimt și antreprenorii locali o scădere a consumului pe piața de cafenele? „Primele luni din 2026 au fost foarte complicate. Până în decembrie n-am simțit scăderi. Din septembrie până la final de an am fost pe un platou. Apoi, ianuarie a fost complicat“, afirmă Bogdan Ciocian, cofondatorul lanțului de cafenele de specialitate Meron.

Cea mai mare scădere a fost de 17% în una dintre unități – lanțul are peste 30 de localuri. În medie, declinul a fost de 10-12%. „Mă refer la ianuarie 2026 versus aceeași lună din 2025. Același lucru am simțit și în februarie, pentru ca în martie să vedem o temperare. Am rămas pe minus, dar cu 1-2%. Toată piața e în aceeași situație.“

Crede că sunt mai mulți factori aici. Pe de-o parte, salariul nu mai ține pasul cu inflația. Pentru foarte mulți, salariile au stagnat, iar inflația a continuat să crească. Apoi, există o temere în piață. Și sunt multe lucruri care o generează.

Bogdan Ciocian spune că nu doar prețurile au crescut, ci și costurile.

„Au fost momente în care noi am fost destul de agresivi pe zona asta de des­chideri. Mă refer la 2020-2022, când lucram cu marje nete ceva mai mari – 10-20%. Și perioada aceea a fost dificilă, dar datorită marjelor, aveam un apetit de risc mai ridicat. În momentul acesta, lucrăm cu marje între 2 și 7%. Iar apetitul de risc este mai diminuat când vine vorba de dezvoltare.“

Și totuși…

Chiar și așa, există în continuare antreprenori care investesc în domeniu. Adrian Simion, fondatorul prăjitoriei de cafea Guido, care lucrează cu peste 150 de clienți din zona ospitalității, afirmă că apar în continuare multe proiecte noi în sectorul cafenelelor de specialitate. Doar luna aceasta a primit comenzi de la cinci clienți noi. Pe de altă parte, închiderile sunt „nesemnificative“.

„Nu știu dacă e un trend la nivel de piață sau e ceva care ni se întâmplă doar nouă. Cert e că avem clienți noi, apar proiecte noi.“

El adaugă că într-adevăr primele luni din 2026 au fost dezamăgitoare, dar din martie lucrurile și-au mai revenit.„Sunt ups & downs (suișuri și coborâșuri – trad.). Totuși, cred că există ceva mai mare atenție în rândul clienților finali. Noi avem și localul de pe Victoriei (deschis împreună cu Boiler – n.red.) și, acolo, în weekendul e în continuare plin, dar în timpul săptămânii sunt și zile mai puțin pline. Cred că nu mai există chiar aceeași disponibilitate de a cheltui a oamenilor. Dar în industria noastră, dincolo de asta, mai e un factor care influențează situația – vremea.“

O industrie meteo-dependentă

De altfel, Radu Savopol, cofondatorul 5 to go, de departe cel mai extins lanț de cafenele din România, cu peste 600 de unități, spune că de fapt vremea e principalul vinovat pentru evoluția vânzărilor din 2026.

„În ianuarie și februarie am văzut scăderi ale consumului. Dar a fost și vremea neprielnică, noi suntem o industrie meteo-dependentă. În martie și aprilie, când a fost cald, am avut record de vânzări. Acum, că e frig iar, se simte. La cafenele, unde bonul nu e la fel de mare ca la restaurante, evoluția nu e dictată la fel de mult de disponibilitatea financiară, cât e de vreme“, conchide el.

Totuși, ZF a scris de mai multe ori că românii consideră că piața e scumpă. Iar datele din raportul Cafely vin să confirme acest fapt. Aceeași cafea costă, în medie, 2 dolari (8,8 lei) în România și doar 1,54 de dolari – deci cu 30% mai puțin – în Italia. Și Spania, dar și Portugalia sunt mai ieftine. Iar în toate aceste țări salariile medii sunt mai mari decât pe plan local.

În ultimii ani, prețul cafelei a crescut puternic și ca urmare a creșterii TVA, a costurilor operaționale, a forței de muncă, dar și a cotației cafelei la nivel internațional, explică jucătorii din piață.

Chiar și așa, pentru un consumator care a văzut aproape o dublare a prețului din pandemie încoace, motivul nu contează.