Analiză ZF. Nicio scară de bloc fără laborator medical: 500 de noi unități în cinci ani, dar fondurile tot nu ajung nici pentru o hemoleucogramă decontată

♦ Listele cu pacienți care așteaptă plafon pentru analize uzuale de sânge se întind pe una, două luni ♦ „Mai încercați, este dificil de găsit loc. Așteptăm o nouă alocare, dar de câteva luni nu s-au suplimentat fondurile“, spun angajații din call centerele marilor spitale private. La stat nu răspunde nimeni.

În ultimii cinci ani au apărut aproa­pe 500 de noi laboratoare medicale, cifră care include unitățile din sistemul public și cel privat, din datele de la Institutul Național de Statistică. În total, în România sunt 4.477 de la­bo­ratoare, iar cele mai mul­te sunt în București – una din patru unități.

Totuși, creșterea numărului de labora­toare medicale nu se traduce în servicii mai accesibile pentru pacienții români, care fie plătesc în sistemul privat de sănătate, deși au plătit contribuții sociale, fie așteaptă chiar și două luni pentru un loc la niște analize uzuale, de sânge.

În sistemul public, un pacient reușește cu greu să se programeze pentru analize, în contextul în care la telefoanele din spitale nu răspunde nimeni.

Ziarul Financiar a sunat la mai multe spitale de stat și private din București pen­tru a întreba când este posibilă o progra­mare cu bilet de trimitere pentru analize de sânge.

„Lista de așteptare pentru august este deschisă, încă nu am primit plafon pentru București, doar pentru Ilfov. Pentru Ilfov s-au făcut programări, mai reveniți săptă­mâna aceasta să vedem dacă primim“, ni se recomandă din call centerul Synevo, cea mai extinsă rețea de laboratoare medicale și centre de recoltare.

Aceeași așteptare este indicată și de către Sanador, operatorul din call center precizând că de abia joi, 4 august, peste trei zile de la momentul apelului, va ști dacă s-au suplimentat fon­durile alocate lunar de către Casa de Sănătate.

„Lista este ocupată până la final de septem­brie“ ni se răspunde și când sunăm în cadrul re­țelei Regina Maria.

„Mai încercați săptămâna aceasta. Este foarte dificil de găsit loc, de câteva luni nu s-au supli­mentat fondurile. Pentru luna au­gust s-au dat locurile de săptămâna trecută. Pentru sep­tembrie încercați după 22 august, dacă nu este urgent“, explică operatorul din cadrul MedLife.

Ziarul Financiar a încercat să realizeze o programare și în spitalele Militar, Witting, CF2, însă nu a răspuns nimeni la numărul spitalului, iar pentru spitalul Elias răspunsul a fost că „nu se fac analize cu bilet de trimitere“.

Astfel, pentru un pacient, accesul la analize medicale uzuale, care ar putea scoate la suprafață o problemă de sănătate, este îngreunat pe de-o parte de lipsa de fonduri, pe de alta de lipsa de comunicare și de sistem care să permită pacientului să vadă unde există fonduri și căror spitale se pot adresa.

Iar în timp ce pa­cientul așteaptă să fie preluat de către un operator din marile rețele de sănătate, este informat de terapiile pe care le poate accesa în privat, despre tehnologia de vârf din unitățile medicale sau despre promoțiile privind analizele, dacă vine cu bonul de la o rețea de supermar­keturi prin care arată că a cumpărat fructe sau legume.

Un set de analize medicale de rutină în cadrul rețelei Regina Maria, de exemplu, costă 99 de lei în luna august, iar pachetul include hemoleucogramă, examen de urină, colesterol seric.

Din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, care în 2021 a fost de 45 miliarde de lei, cheltuielile pentru asistența medicală pentru specialități paraclinice, care include medicina de laborator, au fost în 2021 de 884 mil. lei, adică mai puțin de 2% din tot bugetul Casei.

Cum arată rețeaua de laboratoare medicale?

Cele aproape 4.500 de laboratoare medicale sunt distribuite inegal la nivel național, în contextul în care doar în București sunt peste 1.000 de unități, din datele de la Statistică. La distanță semnificativă ca număr de laboratoare este județul Iași, care are 281 de unități, urmat de Dolj cu aproape 200 de laboratoare la nivelul întregului județ. Primele cinci județe cu cele mai multe laboratoare, inclusiv București, ocupă 40% din numărul total de unități la nivel național.

La coada clasamentului sunt județele unde în ultimii ani nu s-a investit în sistemul medical, cum sunt Tulcea, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Giurgiu.

Spre comparație, adunând ultimele cinci județe ca număr de laboratoare (136 de unități cumulat), cifra nu ajunge să egaleze cât are unul dintre județele din fruntea clasamentului ca număr de unități (județul Constanța are 156 de laboratoare).