Analiză ZF. Alimentele s-au scumpit în medie cu 60% din 2015 până astăzi, dar la legume, unt, ulei sau zahăr prețurile aproape s-au dublat

♦ Totuși, în aceeași perioadă 2015-2023, salariul mediu net a ajuns de la doar 1.829 de lei la 4.554 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 150% ♦ Și în cazul salariului minim net avansul a fost similar, semn că puterea de cumpărare a oamenilor a crescut în acești opt ani.

Alimentele sunt în România, în medie, cu circa 60% mai scumpe în prezent față de anul 2015, însă există variații considerabile de la o categorie de produse la alta, arată o analiză ZF pe baza datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

Spre exemplu, cel mai mult a crescut în acești opt ani prețul cartofilor, cu 134%, în timp ce cafeaua, ceaiul și cacaua (analizate împreună) și vinul (considerat aliment, ca și berea) sunt la coada clasamentului, prețurile lor fiind mai mari cu 25-30%.

Totuși, sunt mai multe produse alimentare consumate zi de zi de români care s-au scumpit mai mult decât media, ouăle, uleiul, zahărul, untul și legumele fiind câteva exemple. În cazul lor, prețul aproape s-a dublat în această perioadă.

Deși scumpirile sunt uriașe, ele trebuie raportate și la salarii. În aceeași perioadă 2015-2023, salariul mediu net lunar a ajuns de la doar 1.829 de lei la 4.554 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 150%. Și în cazul salariului minim net avansul a fost similar, semn că puterea de cumpărare a oamenilor a crescut în acești opt ani.

Însă, datele Eurostat privind prețurile ilustrează un lucru – până la jumătatea anului 2021, deci timp de șase ani, prețurile au crescut foarte lent, avansul mediu pentru întreaga perioadă fiind undeva la doar 10-20% pentru toate categoriile importante de alimente. În aceeași perioadă, salariile au crescut mult mai alert, semn că oamenii și-au putut permite mult mai mult.

Începând cu a doua jumătate a anului 2021 și până în prezent, prețurile au explodat. Ba mai mult, în multiple cazuri se remarcă în continuare un trend ascendent chiar și în 2023 când cele mai multe voci vorbeau de o stabilizare a situației. Sunt, într-adevăr, și unele alimente unde prețurile au început ușor-ușor să scadă, e cazul uleiului sau al ouălor, însă ascensiunea a fost mult mai rapidă decât coborârea.

În perioada aceasta de inflație record, prețurile au crescut mult mai rapid decât salariile majorității oamenilor, astfel că cei mai mulți consumatori au simțit că le-a fost redusă puterea de cumpărare pe care au câștigat-o anterior.

Astfel, deși în perioada 2015-2023 salariile au crescut mult mai alert decât prețurile, în ultimii doi ani inflația a galopat, iar câștigurile au rămas în urmă. De aceea, astăzi, românii sunt mult mai prudenți la cumpărături, sunt mult mai atenți la cum și pe ce își cheltuie banii. Ei se orientează către produse mai ieftine sau către gramaje mai mici.

Aceasta este o schimbare de paradigmă după ce până în pandemie, inclusiv în anii crizei sanitare, când banii erau mulți și ieftini, consumatorii făceau uptrading, se orientau către produse mai scumpe. Retailerii au spus de mai multe ori în acei ani, dar și în perioada 2018-2019, că se vede creșterea puterii de cumpărare în România. Între timp însă, situația s-a schimbat la 180 de grade.

Rămâne de văzut dacă în perioada următoare inflația va frâna și cât de repede, pentru că până nu se va întâmpla asta, oamenii vor ține tot mai strâns de portofele.

Inflația în România și în țările din jur a fost și continuă să fie mai mare decât în Occident, iar acest lucru se vede și în datele Eurostat privind prețurile la alimente. În zona euro, între 2015 și 2023, creșterea prețurilor a fost de doar 35%. La nivelul UE aceste produse alimentare s-au scumpit în medie cu 41%, în timp ce în Germania avansul prețurilor e de 47,6%. În Europa Centrală și de Est, mai exact în Cehia, România, Polonia, Bulgaria și Ungaria (ordonate în funcție de creșterea prețurilor), scumpirile sunt de 55-106% în aceiași opt ani. Se va opri aici?