Analiză XTB: Marile companii din tehnologie, motorul energiei nucleare. De ce big tech pariază pe acest segment pentru a dezvolta AI?

Progresul rapid al inteligenței artificiale determină marile companii tehnologice să adopte un nou tip de energie, cum ar fi energia nucleară, prin care intenționează să-și alimenteze centrele de date în special pentru a-și stimula proiectele de inteligență artificială, arată analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.

Companii precum Google, Amazon și Microsoft au făcut deja acest pas, în ultimele luni semnând acorduri cu diverse centrale nucleare pentru utilizarea acestui tip de tehnologie în alimentarea centrelor de date, infrastructuri esențiale pentru dezvoltarea corectă a proiectelor de inteligență artificială.

În acest scenariu, Agenția Internațională pentru Energie (EIA) subliniază că dezvoltarea energiei nucleare ar putea crește vertiginos anul viitor. Acest lucru este reflectat în cel mai recent raport al său, Electricity Mid-Year Update, care indică faptul că în 2025, generarea de energie nucleară va atinge maximul istoric la nivel mondial.

Concret, EIA estimează că producția de energie nucleară va crește cu 1,6% în 2024 și cu 3,5% în 2025, depășind astfel vârful înregistrat în 2021. De exemplu, creșterea producției în Franța, care reactivează multe dintre reactoarele sale după lucrările de întreținere începute în 2021 și 2022.

Lucrările au forțat închiderea reactoarelor, ceea ce a activat repornirea reactoarelor din Japonia și deschiderea unora noi în țări precum China, Coreea, India sau Europa, arată analiștii XTB.

Energia nucleară, în inima Europei

Pentru a înțelege această creștere a interesului în energia nucleară este necesar să ne întoarcem la un eveniment-cheie, din 2022: războiul dintre Rusia și Ucraina, care a avut un impact direct asupra economiei și pieței energetice din Europa.

Întreruperea aprovizionării Europei, de către Rusia, și sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Kremlinului au făcut ca prețul gazelor să crească, iar prețul electricității să atingă niveluri istorice. Toate aceste aspecte au evidențiat nu numai dependența Bătrânului Continent de gazul rusesc, ci și costul ridicat al dependenței de alte regiuni pentru energie.

Acest scenariu, în care prețul gazelor a ajuns la peste 300 de Euro, iar prețul electricității la peste 350 de Euro pe megawatt, a determinat numeroase țări să caute alternative pentru a acoperi cererea de energie și a pus accentul pe cea nucleară, care a devenit din nou subiect de dezbatere după ce a pierdut din popularitate în 2011, în urma accidentului de la Fukushima.

În fața problemelor de aprovizionare generate de conflictul ruso-ucrainean, multe țări au decis să își redeschidă reactoarele și să prelungească durata de funcționare a celor existente pentru a reduce presiunea asupra cererii de energie din partea populației. Această situație a împărțit Uniunea Europeană în două grupuri: cei care susțin această sursă de energie și cei care cer oprirea.

Primul grup, condus de Franța, include regiuni precum Suedia, Regatul Unit, Polonia și Finlanda, care construiesc noi centrale pentru a-și crește producția. Al doilea grup include Spania, care intenționează să încheie activitatea nucleară în 2035, precum și Germania, care în 2023 și-a blocat ultimele trei centrale, punctează analiștii XTB.

Între timp, Parlamentul European a inclus acest tip de energie, împreună cu cea derivată din gaz, în „taxonomia verde”, asemănându-le cu sursele regenerabile de energie. Așa cum era de așteptat, această decizie nu a fost lipsită de dezbateri.

Centrele de date stimulează energia nucleară

Revenirea controversată a energiei nucleare din ultimele luni a fost întâmpinată de un aliat neașteptat: marile companii de tehnologie. După apariția ChatGPT în 2022, o multitudine de companii și-au dublat eforturile pentru dezvoltarea propriilor proiecte de inteligență artificială, o tehnologie cu potențial de transformare a numeroase sectoare și industrii.

De fapt, potrivit unui studiu al FMI, această tehnologie ar putea avea impact asupra 40% din locurile de muncă la nivel global și până la 60% în economiile avansate. În plus, până în 2030, ar putea genera 3,5% din PIB-ul global, potrivit IDC.

Popularitatea în creștere a inteligenței artificiale și numeroasele oportunități care decurg din adoptarea și utilizarea instrumentului au lansat companiile tehnologice într-o  cursă pentru preluarea conducerii acestei noi piețe. Iar în această cursă, energia nucleară a dobândit un rol important neașteptat.

De fapt, acest rol se naște dintr-un element-cheie pentru dezvoltarea proiectelor de inteligență artificială, care vizează centrele de date, adică acele infrastructuri esențiale care stochează infrastructura IT a companiilor și reprezintă baza pentru stocarea și analizarea volumelor mari de date de care AI are nevoie pentru dezvoltare, explică analiștii XTB.

Facilitățile sunt caracterizate de consumul ridicat de energie.  De fapt, EIA indică faptul că acestea reprezintă aproximativ 1% din consumul global de energie electrică, cifră care, potrivit Goldman Sachs, ar putea crește la 2% sau 3% până la sfârșitul deceniului.

În plus, se estimează că o interogare de inteligență artificială consumă de până la zece ori mai multă energie decât o căutare standard pe Google, ceea ce crește nevoia de aprovizionare cu energie.

Creșterea cererii de energie pentru centrele de date va fi motivată de angajamentul față de inteligența artificială, care, potrivit Goldman Sachs, va reprezenta 19% din cererea de energie până în 2028, având în vedere consumul ridicat necesar pentru aceste proiecte. Iar pentru a răspunde acestei creșteri a cererii, companiile tehnologice au decis să apeleze la energia nucleară, având în vedere capacitatea de producție, emisiile reduse de carbon și consecvența.

Big tech are nevoie energie nucleară pentru centrele sale de date

În ultimele luni a ieșit la iveală faptul că diferite companii tehnologice au decis să utilizeze energia nucleară pentru a-și alimenta centrele de date, precum Microsoft, Amazon sau Google.

Acestea mizează pe o strategie care urmărește să îndeplinească două scopuri: pe de o parte, să alimenteze aceste infrastructuri, care funcționează zi și noapte; pe de altă parte, să respecte criteriile de mediu, reducându-și emisiile poluante.

În cazul Microsoft, compania a anunțat la sfârșitul anului 2023 încheierea unui acord de cumpărare a energiei electrice cu startup-ul Helion Energy, care va începe furnizarea din 2028. Vorbim despre electricitate ce va fi obținută prin fuziune nucleară, o tehnică nouă care nu produce deșeuri radioactive și care nu a fost încă pusă în practică, deși atât Microsoft, cât și Helion Energy sunt încrezătoare.

În plus, recent, gigantul tehnologic a semnat un acord cu Constellation Energy, cel mai mare operator de reactoare nucleare din Statele Unite. Prin acest acord, Microsoft va prelua controlul asupra centralei Three Mile Island din Pennsylvania, în care Constellation Energy va investi 1,6 miliarde pentru reactivare. Energia generată va fi folosită, cum nu se putea altfel, pentru a alimenta centrul de date al companiei.

În cazul Amazon, compania a anunțat recent că, prin intermediul filialei sale Amazon Web Services, va investi 500 de milioane de dolari în X-Energy pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici de nouă generație (cunoscute sub denumirea de SMR) pentru a-și alimenta centrele de date cu energie nucleară, arată analiștii XTB.

Aceste SMR, care oferă până la 300 de megawați față de cei 1.000 ai centralelor nucleare, se caracterizează prin faptul că sunt mult mai mici decât reactoarele tradiționale, ceea ce le face mai ușor de instalat aproape de utilizatorul final, reducând pierderile înregistrate odată cu transportul.

Pentru a-și finaliza investiția, Amazon a ajuns la un acord cu Energy Northwest, un consorțiu de companii publice, ce presupune construirea a patru reactoare suplimentare. Pe lângă asta, a semnat un acord de colaborare cu Dominion Energy pentru a evalua potențialul de dezvoltare a altor SMR în Virginia (Statele Unite).

Anterior, Amazon anunțase că a achiziționat un centru de date alimentat cu energie nucleară de la Talen Energy. Contractul de achiziție a fost evaluat la 650 de milioane de dolari.

Google, între timp, a anunțat un acord de achiziție cu Kairos Energy, conform căruia compania va dezvolta șase, până la șapte noi reactoare modulare mici pentru a furniza energie nucleară centrelor de date și birourilor gigantului electronic. Se preconizează că primul reactor va fi disponibil în 2030.

Cum se poate investi în energia nucleară?

Popularitatea crescândă a energiei nucleare a determinat mai multe companii din acest sector să înregistreze evoluții pozitive ale acțiunilor lor. Este cazul companiilor americane Oklo (OKLO.US) și NuScale (SMR.US), ale căror acțiuni au crescut, respectiv, cu 99% și 37% după ce rivalii lor au ajuns la acorduri de finanțare.

Cameco (CCJ.US), Oklo, NuScale, Constellation (CEG.US) și BWX Technologies (BWXT.US) au fost tranzacționate, de asemenea, la maxime istorice în această lună, arată analiștii XTB.

Cumpărarea de acțiuni ale acestor companii poate fi o modalitate de a investi în energia nucleară. Totuși, pentru cei care preferă să reducă riscurile, există și opțiunea de a investi prin intermediul ETF-urilor, cum ar fi fondul Uranium and Nuclear Technology (NUKL.DE). Printre principalele poziții ale acestui fond se numără companii din sector precum Cameco (15%), BMX Technologies (9%) sau Uranium Energy (6%).