ANALIZĂ: Ucraina intră în campanie electorală, în timp ce luptele din estul țării continuă

Partidele și candidații au termen până la miezul nopții de marți spre miercuri să se înregistreze la Comisia electrorală în vederea alegerilor legislative de la 26 octombrie. Într-o țară aflată în război, scrutinul nu se va putea desfășura în zone aflate sub controlul rebeliunii proruse din est (aproximativ 3% din teritoriul ucrainean, dar însumând 9% din populație) și nici în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în primăvară.

În pofida unui armistițiu consolidat pe 20 septembrie în cadrul unor negocieri la Minsk între Kiev, Moscova, rebeli și OSCE, confruntări armate intense continuau marți, cu armament greu, în jurul aeroportului de la Donețk, principalul oraș aflat sub controlul rebelilor, potrivit unor jurnaliști AFP.

La Popasna, în regiunea Lugansk, tiruri cu lansatoare de rachetă multiple de tip Grad efectuate de către rebeli au atins o ambulanță, provocând “morți și răniți”, a declarat Ghenadi Moskal, guvernatorul regiunii.

Luni a fost cea mai sângeroasă zi de la intrarea în vigoare a armistițiului, pe 5 septembrie, cu nouă morți în rândul armatei ucrainene și patru civili uciși. De atunci, cel puțin 57 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei. De la începutul confruntărilor armate, în aprilie, au fost omorâte 3.200 de persoane.

În urma unei contraofensive proruse în august, președintele Poroșenko s-a resemnat cu un armistițiu și a întins o mână separatiștilor, care visează la alipirea la Rusia. La inițiativa șefului statului, Verhovna Rada a oferit, la jumătatea lui septembrie, un “statut special” regiunilor proruse, pe care rebelii l-au respins.

Insurgenții au anunțat totodată că refuză să participe la scrutinul de la 26 octombrie, anunțând organizarea propriilor alegeri legisative și prezidențiale pe 2 noiembrie.

Kievul și Bruxelles-ul i-au făcut Moscovei altă concesie importantă, acceptând să amâne până la sfârșitul lui 2015 intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană (UE).

Deschiderea președintelui Poroșenko i-a adus critici acerbe, după șapte luni de la destituirea predecesorului său prorus Viktor Ianukovici.

– “Blocul Poroșenko”, pe primul loc în intențiile de vot

Însă Partidul Regiunilor al fostului președinte, care domina Parlamentul monocameral în exercițiu, a decis să boicoteze scrutinul, care urmează, astfel, să conducă la o primenire importantă a legislaturii ucrainene.

Potrivit unui sondaj efectuat în perioada 12-21 septembrie de către Institutul internațional de sociologie de la Kiev și Fundația Ințiative Democratice, aproximativ 40% dintre alegătorii siguri că se vor prezenta la urne ar vota cu “Blocul Poroșenko”, creat pentru susținerea președintelui, un fost magnat al ciocolatei, ales la sfârșitul lui mai cu 55% din voturi.

Peste 30 de partide urmează să prezinte candidați, dar numai listele care vor obține peste 5% din voturi pot să participe la împărțirea celor 450 de mandate de parlamentar. Cealaltă jumătate a deputaților este aleasă prin scrutin majoritar într-un tur.

Pe poziția a doua sondajul creditează cu 10% din voturi Partidul Radical al populistului Oleg Liașko, clasat al treilea în scrutinul prezidențial. Formațiunea Iuliei Timoșenko, un fost lider al revoluției portocalii din 2014, s-ar clasa a treia, cu mai puțin de 8% din voturi.

Actualul premier Arseni Iațeniuk ar depăși doar cu puțin pragul de 5%, la fel ca un partid prorus, Ucraina Puternică. Comuniștii, și ei tot proruși, ar urma să nu treacă pragul electoral.

Petro Poroșenko a prezentat săptămâna trecută un program care conține 60 de reforme economice și sociale menite să permită țării, marcată în continuare de corupție și dificultăți administrative moștenite din perioada sovietică, să-și depună în 2020 candidatura în vederea aderării la UE.