Analiză The Economist: Care sunt țările din lume în care se trăiește cel mai bine? Ce efect va avea desființarea USAID asupra regiunilor sărace?

La apogeul pandemiei de COVID-19, când spitalele erau copleșite, școlile și birourile închise, iar economiile paralizate, mulți se întrebau când va reveni lumea la normal.

Cinci ani mai târziu, datele arată că efectele asupra nivelului de trai s-ar putea prelungi pe termen lung.

Indicele Dezvoltării Umane (HDI), elaborat de Națiunile Unite, măsoară progresele înregistrate în speranța de viață, educație și venit. După PIB, este una dintre cele mai utilizate măsuri ale dezvoltării. Scorul global a scăzut în 2020 și 2021, primele declinuri de la introducerea indexului în 1990.

A urmat o redresare modestă în 2022, însă raportul publicat pe 6 mai arată că ritmul de creștere din 2023 a fost cel mai lent înregistrat vreodată.

Țările bogate, previzibil, se descurcă cel mai bine. Potrivit lui Achim Steiner, directorul Programului ONU pentru Dezvoltare, 97% dintre acestea și-au revenit complet sau chiar au depășit nivelurile de dinainte de pandemie.

În cazul țărilor sărace, acest lucru este valabil pentru mai puțin de 60%.

După doi ani pe primul loc, Elveția a fost depășită de Islanda. Țările nordice domină în mod constant clasamentele privind calitatea vieții. Un copil născut astăzi în Islanda are o speranță de viață de peste 82 de ani, va beneficia de peste 18 ani de educație, iar venitul mediu pe cap de locuitor se apropie de 70.000 de dolari.

Indexul nu ia în considerare inegalitățile din interiorul țărilor, pentru acestea, ONU publică indicatori separați. Diferențele de trai între cetățenii bogați și cei săraci pot fi semnificative. De exemplu, în SUA (care ocupă locul 17 în clasament), americanii bogați au o speranță de viață considerabil mai mare decât cei săraci.

Însă banii nu sunt totul: un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Brown, publicat în aprilie, a arătat că persoanele cele mai înstărite din SUA au o rată a mortalității comparabilă cu a celor mai săraci europeni din nordul și vestul continentului, dar și cu cea a majorității est-europenilor.

Clasamentul este închis de țările din Africa Subsahariană. În Sudanul de Sud, țara aflată pe ultimul loc, speranța de viață este sub 58 de ani, media anilor de școlarizare este sub șase, iar venitul național brut pe cap de locuitor este de doar 688 de dolari. După decenii în care decalajele dintre țările din vârful și din coada clasamentului s-au redus, diferențele au început să se adâncească din nou în ultimii patru ani. Cele mai sărace state stagnează și la alți indicatori.

Sărăcia extremă s-a redus foarte puțin din 2015 încoace. Indicatorii de sănătate publică s-au deteriorat după pandemie. Iar din a doua jumătate a anilor 2010, economiile sărace au înregistrat în medie o creștere mai slabă decât cele dezvoltate. Reducerea bugetelor de ajutor umanitar din SUA și Europa va agrava situația pentru aceste state.