ANALIZĂ: Ședința de joi a CSAT pe tema migrației, în plin scandal diplomatic româno-ungar

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.

Administrația Prezidențială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraționist la frontiera României și măsuri privind gestionarea situației, Carta Albă a Apărării și Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015 – 2020.

Conform sursei citate, în ședința CSAT vor fi abordate și alte subiecte de interes pentru securitatea națională, iar la finalul acesteia șeful statului va susține o declarație de presă.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat public încă de zilele trecute, dar și în discursul susținut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaților.

“În cursul zilei de mâine (joi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra pașilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluția situației o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât și cu reprezentanții celorlalte instituții ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, așa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiați, însă atât președintele, cât și premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.

“Există alte forme prin care țările care refuză cotele obligatorii își pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalți membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs și cu imigranții. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranți. (…) România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferință de presă, președintele Klaus Iohannis.

De altfel, aceasta a fost și poziția României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puțin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranți. Au fost patru țări care au susținut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.

Discuții pe această temă au avut loc și între președintele Klaus Iohannis și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziția României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană și se caută alte modalități prin care țara noastră poate ajuta în criza migrației.

“Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o țară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est și Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greșit. Există alte forme prin care țările care refuză aceste cote obligatorii își pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferința de presă de luni.

Președintele a explicat și motivul pentru care România nu poate prelua mai mulți imigranți: “Noi când primim imigranți, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranți, trebuie să-i școlarizăm, să învețe limba română, trebuie integrați în societate. Societatea nu e undeva sus și așteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptați, să-și găsească locuințe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-și găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi și noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranți”.

Între timp, au început să fie vehiculate și propuneri de sancționare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement țările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranților propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.

La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancționării prin reducerea fondurilor structurale a țărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaților, afirmând că susține o propunere în acest sens a președintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt țări care se opun cotelor și nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere.

În schimb, Comisia Europeană a transmis, marți, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancționarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranți.

O reacție din partea Administrației Prezidențiale a venit prin consilierul prezidențial Lazăr Comănescu.

“Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel și care cunosc foarte bine cum funcționează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activitățile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene și eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancțiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluție care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate”, a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, șeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.

Pe de altă parte, deși neanunțată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranții s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la granița ungaro-sârbă. De altfel, soldați, polițiști și ingineri ungari au început miercuri dimineață să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la granița cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranți, relatează Reuters în pagina electronică.

Decizia de instalare a gardului la granița cu România, anunțată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacții dure din partea autorităților române, generând și acuzații reciproce între șeful diplomației ungare și premierul Victor Ponta.

Victor Ponta a reacționat pe Facebook, marți seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia și la granița cu România, “pentru o distanță rezonabilă”, apreciind că această măsură amintește de Europa anilor 1930-1940 și că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceștia sunt o rușine pentru valorile UE.

“Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori și brutalitate cu siguranță nu vor rezolva problema – doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenți politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte țări din care fug respectivii refugiați!”, a spus Ponta.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a “condamnat ferm” miercuri afirmațiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenți politici ungari nu sunt “cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”, susținând că acesta și-a pierdut autocontrolul și prin declarațiile sale iraționale a jignit întreaga Ungarie.

De asemenea, ministrul ungar de Externe a susținut că politicieni români au intrat într-o “spirală a minciunilor”, vorbind de soluții comune cu Ungaria și, în același timp, făcând afirmații ostile, el afirmând că, în actuala situație, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.

Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziția părții române referitoare la o serie de evoluții din ultimele zile, precum anunțul părții ungare privind proiectul construirii unui gard la granița cu România.

Nu în ultimul rând, în ședința de joi a CSAT va fi discutat și dosarul Schengen al României.

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că, “în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spațiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranții nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheați, și exclude posibilitatea unui “val” de imigranți, ca în țările vecine.

“La noi numărul de refugiați nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulți. România nu este membră Schengen, așa că nimeni nu poate intra doar pentru că așa dorește. (…) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în țară, asta pot să exclud”, spunea Iohannis.

Președintele a vorbit și despre necesitatea abordării acestui subiect în ședința CSAT, având în vedere că spațiul Schengen este, în acest moment, “nefuncțional”. “Cred că putem cu toții să constatăm că (spațiul Schengen – n.r.) nu funcționează de facto. Spațiul Schengen este nefuncțional în momentul de față și este o preocupare a noastră și această chestiune va face obiectul unei discuții în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.