ANALIZĂ privind creditele în franci elvețieni: Nicio bancă nu a avertizat clienții asupra riscului la creditele în valută

După aprecierea francului elvețian, din ianuarie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), instituție care are atribuții de a verifica respectarea prevederilor legale privind protecția consumatorilor de servicii financiare și poate aplica sancțiuni dacă se încalcă actele normative în vigoare și drepturile consumatorilor, a înregistrat 223 de reclamații referitoare la creditele acordate de bănci în această monedă.

Reclamațiile privind posibile abuzuri ale băncilor nu sunt însă o noutate. În anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamații privind serviciile bancare. După analizarea lor, s-a stabilit că jumătate erau întemeiate și dintre acestea aproximativ 60 la sută au fost soluționate amiabil.

ANPC a încheiat 407 procese verbale de constatare a contravenției, cu amenzi în valoare totală de 3.239.000 de lei.

“Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contravenției, 100 dintre acestea au fost contestate în instanță. ANPC, în acțiunile de cercetare a reclamațiilor, a restituit consumatorilor sume în valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro și 23.191,99 franci elvețieni. Nu putem face o delimitare clară, până la situația din 2015, referitor la reclamațiile privind creditele în franci elvețieni, au fost reclamații, însă nu într-un număr semnificativ”, precizează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Persoanele cu credite în franci elvețieni reclamă lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar și poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit

ANPC susține că, după aprecierea francului elvețian, principalele solicitări legate de creditele acordate în această monedă vizează lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar și verificarea prevederilor contractuale.

Aspectele reclamate de consumatori, în cazul serviciilor financiar-bancare, se referă în principal la: întârzieri nejustificate ale returnării unor sume de bani în contul consumatorilor, poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobânzii fără acceptul consumatorilor și care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie să fie fixă, calcularea în mod eronat a penalităților (prin aplicare acestora atât la dobânzi cât și la comisioane, și nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, așa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau înființare de popriri pe contul consumatorilor fără ca banca în calitate de terț poprit să dețină vreo adresă în acest sens de la organele de executare.

Consumatorii au mai reclamat lipsa specificării unui termen în care consumatorul poate intra în posesia cardurilor capturate în bancomate, emiterea de polițe de asigurări și debitarea conturilor consumatorilor, deși aceștia au încheiat polițe de asigurare, faptul că în contracte nu au fost menționate toate comisioanele, taxele aferente derulării contractului sau perceperea unor comisioane (de administrare cont cu comision de administrare credit, de administrare pentru un singur contract sau în cazul rambursărilor anticipate parțiale și totale sub denumire de comision unic de servicii, deși prevederile OUG 50/2010 interzic perceperea compensațiilor în cazul în care dobânda contractului este variabilă, iar când dobânda este fixă, aceste comisioane pot fi percepute în conformitate cu prevederile OUG 50/2010).

ANPC va sesiza instanța despre suspiciuni de clauze abuzive privind creditele în franci elvețieni

În cazul creditelor în franci elvețieni, ANPC a dispus analizarea contractelor, în cazul fiecărei reclamații, solicitând, în același timp băncilor să vină cu soluții în sprijinul clienților aflați în această situație.

Pentru că nu s-a ajuns la nicio soluție de compromis, după analizarea fiecărui contract, ANPC va dispune măsuri specifice și va înainta instanței suspiciunile de clauze abuzive, luând totodată și măsuri de sancționare a instituțiilor financiar-bancare, precum și măsuri complementare.

Până în prezent, suspiciunile de clauze abuzive planează asupra a două instituții financiar-bancare.

În contractele de creditare ale băncilor s-a prevăzut posibilitatea conversiei; băncile s-au acoperit cu un alt articol

ANPC precizează că, pentru a da un sentiment de siguranță consumatorilor, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut acest tip de credite posibilitatea conversiei în următoarea situație: “În cazul în care creditul este acordat într-o altă monedă decât moneda națională, împrumutatul, fiecare codebitor și fiecare garant declară că recunoaște și acceptă în mod expres faptul că, în situația în care, pe parcursul duratei creditului cursul de schimb pentru moneda creditului fluctuează în sens crescător, cu mai mult de 10 la sută față de valoarea acestuia de la data semnării prezentei convenții, în vederea evitării continuării majorării expunerii la riscul valutar”.

Cu toate acestea, potrivit ANPC, banca încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în Condițiile Generale de Creditare și vine cu următorul articol: “Banca are dreptul, dar nu și obligația ca în mod unilateral să convertească în RON creditul acordat”.

În plus, arată ANPC, nicio bancă din România nu a avertizat niciun client asupra riscului la care se expune păstrând valuta creditului.

Astfel, anul trecut, s-au înregistrat 1.993 de reclamații referitoare la clauze posibil abuzive, 23 fiind trimise instanțelor de judecată și au fost întocmite 69 de procese verbale de constatare a contravenției.

“Toate cauzele sunt introduse pe rolul Tribunalului București și urmează procedura prealabilă stabilită de noul Cod de Procedură Civilă, urmând ca Autoritatea, după îndeplinirea acestei proceduri, să fie citată. Clauzele abuzive constatate de către ANPC operatorilor economici/prestatorilor de servicii sunt cu privire la decizia unilaterală de modificare a clauzelor contractuale cu privire la comisioane, dobânzi și taxe”, precizează aceeași sursă.

În cazul în care instanța constată existența clauzelor abuzive în contract, va obliga la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare, precum și la eliminarea clauzelor abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

Majorarea nejustificată a dobânzii și comisioanele, principalele clauze abuzive

Principalele aspecte reclamate se referă la: modificarea dobânzii contractuale de către finanțator fără notificare prealabilă a consumatorului, perceperea de comisioane, denunțarea unilaterală a contractului, fără preaviz și nepermiterea utilizatorului să solicite despăgubiri.

În principiu, clauzele abuzive se referă la: majorarea dobânzii în mod nejustificat, precum și modificarea naturii juridice a contractului (eliminare și modificare părți din contractul inițial), fără a oferi clienților posibilitatea negocierii clauzelor și a-i anunța în prealabil, dar și perceperea de comisioane (de risc, administrare).

ANPC precizează că nu poate comunica numele băncilor atât timp cât există procese pe rol.

Riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toți consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea națională

În ce privește rezolvarea situației referitoare la creditele în franci elvețieni, ANPC face apel pentru identificarea unor soluții imediate care să împiedice denaturarea situației în fenomene sociale grave.

“Astfel de soluții pot să fie propuse doar de operatorii financiar-bancari implicați. Dorim evitarea situației în care consumatorul este cel care suportă riscurile în totalitate. Practic, considerăm că este oportun pentru consumatori să se reducă semnificativ costurile întregului credit (costurile convertite în lei), în procent de 20-25 la sută prin diverse metode, precum reducerea dobânzii, a comisioanelor etc. O astfel de măsură este realistă având în vedere faptul că s-a afirmat, în spațiul public, că băncile au făcut împrumuturi pe termen scurt pentru acordarea creditelor în franci elvețieni, împrumuturi care au fost acoperite de operatori financiar-bancari. Aici trebuie avute în vedere costurile la care au contractat băncile împrumuturile la momentul acordării și costurile obținute la momentul de față”, explică ANPC.

Pe de altă parte, Autoritatea atrage atenția că riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toți consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea națională, precizând că specialiștii lucrează la transpunerea în legislația românească a Directivei 17/2014, care va reglemenata conversia creditelor din valută în lei.

Propunerea ANPC de transpunere a Directivei 17/2014 va fi pusă în dezbatere publică în câteva zile.

Grupul Clienților cu Credite în franci elvețieni cere ca responsabilitatea să se împartă între bănci și clienți

Grupul Clienților cu Credite în franci elvețieni, o mișcare socială care a apărut după explozia cursului valutar pentru această monedă și la care au aderat aproximativ 22.000 de persoane, susține că nu dorește împovărarea bugetului de stat, ci o soluție prin care responsabilitatea să se împartă între bănci – “principalii responsabili” – și clienți.

Reprezentanții acestui grup spun că au făcut un exercițiu de calcul, pornind de la un algoritm de calcul generic, precum și de la patru exemple concrete, prin care au demonstrat că băncile nu ar avea pierderi economice în adevăratul sens al cuvântului dacă s-ar face conversia creditelor, ci ar avea pierderi de potențial câștig.

Pentru a estima corect câștigurile sau pierderile băncilor în cazul conversiei au aplicat formula: “Rest de plată (dobândă & principal) la diverse cursuri – Principal rămas de plată la cursul zilei = câștig / pierdere bancă pe viitor (lei)”. La câștigul/ pierderea din viitor se adaugă câștigul din ratele plătite de la contractarea creditului și până în prezent.

Potrivit reprezentanților grupului, concluzia la care au ajuns arată că pierderile de care vorbesc BNR, Asociația Română a Băncilor și reprezentanții instituțiilor bancare se referă la “pierderi din potențialul câștig, nu la pierderi în adevăratul sens economic”. În schimb, dacă același exercițiu se aplică pentru consumatori, se constată că debitorul suferă o pierdere reală.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95 la sută din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci

Finanțări în franci elvețieni au acordat 14 instituții de credit. Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele în franci elvețieni (35%) au fost destinate achiziționării de locuințe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

Scadența reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elvețieni. Circa 40% din credite au scadența reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadența depășește 15 ani.

Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elvețieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câștigă mai puțin de 1.500 de lei pe lună, numai puțin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR. Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elvețieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei și 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câștigă între 5.000 și 7.000 de lei și 3,5% au câștiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elvețieni dețin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, și tot atâția cumulează 67,5% din totalul finanțărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 și 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 și 18.000 franci, reprezentând 7,1%.

Persoanele care au împrumuturi în franci elvețieni cer conversia în lei a creditelor

Până la găsirea unei soluții, persoanele care au împrumuturi în franci elvețieni atrag atenția asupra problemelor cu care se confruntă ieșind în stradă, în București, dar și la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Craiova.

Clienții doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Ei spun că nu pot mergem la bancă să negocieze individual și este necesară o soluție legislativă în acest sens, în condițiile în care nu au putut negocia nici când au semnat contractele.

Pe de altă parte, băncile și BNR invocă neconstituționalitatea unei astfel de măsuri, precum și pierderile mari cauzate instituțiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte și ar ajunge chiar în situația falimentului.

Banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elvețieni și cu Asociația Română a Băncilor pledează pentru soluții individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat și nu se pot aplica soluții generale.

Până în prezent, opt instituții de credit au anunțat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

La rândul lor, clienții spun că soluțiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluțiile cu clienții, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei. Mai mult, unele instituții de credit au cerut clienților garanții suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanție s-a depreciat aproape la jumătate față de momentul contractării creditului.