Analiza de luni. Airbnb, colacul de salvare al orașelor mici și mina de aur a marilor centre urbane. Închiriatul apartamentelor în regim hotelier a devenit o afacere tot mai profitabilă, în timp ce fiscalizarea e o preferință personală. Au devenit cutiile cu chei simbolul unei piețe care scapă tot mai mult de sub control?

♦ Bucureștiul se înscrie în top 50 cele mai bune orașe din Europa în care să închiriezi un apartament Airbnb. Cu peste 5.300 de proprietăți listate pe platforma de rezervări, proprietarii din București pot ajunge și la un venit anual de 14.600 de euro ♦ Tariful mediu de cazare pe zi este aproape dublu pentru apartamentele din Mamaia, de circa 102 euro, decât cele din București, unde tariful mediu e de 58 de euro.

Un oraș mic de provincie, cu istorie în industria extractivă și prelucrătoare, este astăzi depopulat și cu puține per­spective de viitor. Orșova, orașul aflat la Cazanele Dunării, mai are doar 8.500 de locuitori în cifrele oficiale, restul au plecat pentru un trai mai bun și mai multe oportunități. Ce mai au cei rămași?

Turismul este colacul de salvare pentru cei care au rămas totuși într-un oraș care nu a ținut pasul dezvoltării economice cu alte zone ale României. O bună parte dintre lo­cui­tori se susțin din turism, un sector dez­voltat chiar și așa mult prea timid, care le oferă o sursă de venituri cel mult jumătate de an, cât durează sezonul turistic. Cu banii pe care îi câștigă în lunile calde, trăiesc tot anul.

Vara este sezonul care dă impresia că orașul nu suferă de o depopulare masivă și prinde iar viață prin turiștii care vin în vacanțe la Cazanele Dunării.

Pe lângă micile hoteluri, pensiuni și uni­tăți de cazare, în oraș locuitorii au început să își ofere apartamentele turiștilor, prin listarea lor pe platforma Airbnb.

Un apartament de două camere situat în centrul orașului, chiar cu vedere către Dunăre, costă 34.000 de euro, sigur că acest preț poate crește și în funcție de suprafață și de renovările făcute. Întrebarea care poate apare e cine să îl mai cumpere într-un oraș în care oamenii pleacă și prea puțini vin. Astfel, pentru apartamentele rămase libere, alter­nativa a început tot mai mult să fie listarea pe Airbnb.

În Orșova sunt 20 de apartamente listate pe Airbnb pentru luna aprilie. Numărul acestora ar putea să crească în perioada verii, în contextul în care atunci este sezonul turistic. Prețul pentru două nopți de cazare pleacă de la circa 450 de lei și crește și până la câteva mii de lei.

Dacă un apartament cu un tarif mediu de 50 euro are un grad de ocupare de 40%

pe an, atunci proprietarul poate face circa 7.300 de euro pe an, însă trebuie luate în calcul și cheltuielile pe care le are.

În loc să vândă apartamentul, pe termen mediu și lung pare mult mai rentabil să închirieze pe Airbnb.

O astfel de „afacere“ a devenit tot mai rentabilă și în multe alte orașe ale țării. Pentru locuitorii din orașele mici precum Orșova, Airbnb a devenit o sursă de trai, pe când în marile orașe, București, Cluj-Napoca și Brașov, e o investiție.

Airbnb a luat un avânt puternic în ultimii ani în România, și nu doar, iar cei care au un apartament în plus preferă să își listeze proprietatea pe una dintre platformele de rezervări pentru a obține un venit în plus. Numărul apartamentelor listate pe Airbnb și Booking a crescut într-un ritm similar cu cererea venită din partea turiștilor. Fie că e vorba de prețuri pe alocuri mai mici, fie de flexibilitatea pe care o oferă o proprietate de tip Airbnb, turiștii caută tot mai mult să rezerve un apartament în locul unei camere de hotel. Odată cu cererea a apărut și oferta.

Bucureștiul, în topul european al celor mai bune orașe pentru Airbnb

Bucureștiul este, poate, cel mai bun exem­­plu de cum a crescut acest trend al a­parta­men­telor Airbnb în ultimii ani. În zona cen­trală a orașului, aproape că nu există clă­dire de locuințe care să nu aibă la intrare cutie pentru chei cu cifru, semn că acolo se închi­riază apartamente în regim hotelier. Totuși, astfel de apartamente sunt în tot orașul.

Capitala se înscrie în top 50 cele mai bune orașe din Europa în care să închiriezi un apartament Airbnb. Cu peste 5.300 de proprietăți listate pe platforma de re­zervări, proprietarii din București pot ajunge și la un venit anual de 14.600 de euro, potrivit datelor Airbtics.com.

Capitala numără prin­tre cele mai multe pro­prie­tăți listate dintre destinațiile țării ra­portat la întreg anul.

Totuși, în sezonul turis­tic Con­stanța poate număra chiar mai multe apartamente pe Airbnb decât Bucureștiul.

De altfel, tariful mediu de ca­zare pe zi este aproape dublu pentru a­partamentele din Mamaia, de circa 102 euro, decât cele din București, unde tariful mediu e de 58 de euro.

Constanța și Mamaia sunt două destinații turistice unde s-au con­struit clădiri întregi cu aparta­mente de închiriat pe termen scurt, așa-numitele apartho­teluri, lucru care arată că și investitorii pariază pe acest segment al pieței. Totuși, aparthoteluri au apărut și în Bu­curești, Brașov și Cluj-Napoca.

Tocmai în Constanța și București apar­tamentele Airbnb au devenit o afacere. Proprietarii nu își închiriază apar­tamentele doar pentru a avea un venit din care să trăiască, ci a devenit chiar o mo­dali­ta­te de a-și investi banii. O afacere care în multe cazuri nici nu e fiscalizată și tocmai din acest punct Airbnb a devenit o problemă.

Cu toate că ideea plat­formei a pornit tocmai de la acest lucru, ca proprie­tarii să aibă un venit în plus prin închirierea unei ca­me­re sau a unui întreg apar­tament. În scurt timp, ea s-a transformat într-o opor­tu­nitate de investiții în multe zone turistice.

O lege prea permisivă

România, spre deosebire de multe țări europene, are o legislație permisivă privind apartamentele Airbnb. Există o lege care regle­mentează activitatea proprietarilor care își listează apartamentele pe Airbnb. Persoa­nele fizice își pot clasifica apartamentul cu doar câteva acte, anume actul de proprietate, o cerere standardizată, copia actului de identitate și acordul asociației de proprietari și acordul proprietarilor cu care persoana fizică are pereți comuni. Mai mult, singura contribuție pe care acești proprietari o plă­tesc la stat este 10% din veniturile obținute din activitatea de închiriere pe un an.

Și contrar zicalei populare, unde e lege e tocmeală. În primele șase luni ale anului trecut, apar­tamentele și camerele de închi­riat pe termen scurt, listate atât pe Airbnb, cât și pe Booking, au înregistrat 4,1 milioane de înnoptări, po­trivit datelor de la Eurostat, care colectează datele direct de la platfor­me, fiind luate în calcul absolut toate apar­tamentele listate.

Datele de la Eurostat sunt direct co­lec­ta­te de la platforme și arată, de fapt, cât repre­zintă această piață în totalul turismului local. Spre comparație, în aceeași perioadă a anu­lui trecut unitățile clasificate din Româ­nia, fiind aici incluse hote­luri, pensiuni și alte unități de cazare, au avut 5,7 milioa­ne de înnoptări, potrivit datelor Institutului Națio­nal de Statistică, care colectează date doar de la unitățile clasificate.

Dacă raportăm datele din cele două surse, piața Airbnb este la 70% din piața totală de turism din România. Practic, dacă am aduna ambele piețe, atât legală, cât și ilegală, toată piața de turism locală aproape că s-ar dubla, ceea ce arată de fapt amploa­rea fenome­nului Airbnb pe plan local.

O problemă europeană

În alte orașe europene, Airbnb este o reală problemă care a condus chiar la o criză a lo­cu­ințelor. Mulți proprietari și-au listat aparta­mentele pe Airbnb în orașele turistice, iar o­ferta pentru locuitorii care își caută chirii s-a redus semnificativ.

Comisia Europeană a prezentat la fi­na­lul anului trecut un plan la nivelul UE desti­nat combaterii crizei locuințelor, iar primul pas în această di­recție este reglementa­rea închirierilor pe termen scurt care ar putea presupune un număr limitat de nopți în care locuința poate fi închiriată în regim turistic.

Astfel de măsuri au fost deja adoptate la nivelul unor orașe din Europa precum Paris și Viena, care limitează numărul zilelor în care poa­te fi un apartament închiriat. Poate cea mai restrictivă politică o are Barcelona, care și-a propus ca până în 2028 să elimine com­plet apartamentele închiriate pe termen scurt.

Nu este o problemă doar a României

România încă nu se con­fruntă cu o criză a locu­ințelor și Airbnb nu este o problemă care să afecteze viața românilor, având în ve­dere că încă nu este o desti­nație turistică care să poată atrage un turism de masă. Totuși, operatorii din piața hotelieră au acuzat încă de la începuturile trendului Airbnb în piață că o astfel de activitate reprezintă o concu­rență neloială pentru hotelierii care nu doar că se conformează legilor în vigoare și contri­buie la bugetul de stat prin plata taxelor și im­pozitelor, dar oferă și un nivel al standar­delor care vine după sine cu costuri în plus.

Pentru a deschide un hotel este nevoie de circa 14 avize și certificate, de o sumă im­portantă de bani care se ridică chiar și la zeci de milioane de euro, plus investițiile anuale care trebuie realizate pentru a păstra un nivel de calitate. Acestora li se adaugă cos­turile operaționale, cu forța de muncă, cură­țenia, alimentația publică și ce facilități mai oferă hotelul respectiv. Pe lângă acestea, există diverse controale periodice pe care hotelierii le primesc de la instituțiile statului pentru a se asigura că proprie­tarii respectă legile în vigoare. Mai mult, hotelierii plătesc circa 30% din veniturile totale încasate către taxe și impozite.

Totuși, problema fiscaliză­rii nu există doar în Româ­nia, multe orașe europene precum Madrid, Praga, Nisa sau altele au apartamente Airbnb care trec pe sub radarul autorităților.

O ecuație tot mai greu de rezolvat

În București, Constanța și Brașov, cele mai turistice zone din țară, Airbnb ar putea deveni o reală problemă care să afecteze piața imobiliară, însă până atunci fenomenul este o problemă din perspectiva evaziunii fiscale. Totuși, problema este, în special, în rândul celor care au mai multe apartamente și au făcut din această activitate un real business și nu mai e considerat doar un câștig din care să trăiască proprietarii.

Pentru orașe precum Orșova, unde turismul a rămas ultima șansă, închirierea apartamentului poate să le asigure un nivel de trai mai bun într-un oraș care pare să nu le mai ofere nicio altă oportunitate.

Cu aceste două exemple – București și Orșova – o întrebare, probabil fără răspuns, este dacă Airbnb este sau nu bun.