ANALIZĂ: Delapidarea de 2,7 milioane de lei, plătită cu cinci ani de închisoare de Ridzi

Ajuns pe masa judecătorilor în mai 2011, acest dosar a avut primul termen în octombrie 2011, iar o primă soluție în acest caz a venit după 37 de termene, în ianuarie 2014. În faza de apel au fost necesare doar patru termene de judecată, între 13 octombrie 2014 și 9 februarie.

Judecătorii instanței supreme au stabilit, prin deciziilor lor, că ipotezele procurorilor anticorupție se confirmă.

Astfel, Ridzi a fost găsită vinovată că, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. Prin urmare, s-a decis alocarea către firmele Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în București, Costinești și 39 de reședințe de județ, unde știa că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen.

Mai mult, magistrații au ajuns la concluzia că, ulterior declanșării anchetei penale, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul fostului directorul de achiziții Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Pentru aceste fapte procurorii anticorupție au început urmărirea penală pe numele fostului ministru, în august 2009. Ulterior, anchetatorii au solicitat extinderea urmăririi penale și încuviințarea percheziției informatice în cazul lui Ridzi.

DNA a cerut încuviințarea urmăririi penale a Monicăi Iacob Ridzi în 9 februarie 2010, având noi suspciuni asupra sa, respectiv că se face vinovată de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție, în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupție, în formă continuată și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității, în formă continuată.

La nu mai puțin de 11 luni distanță, în 7 decembrie 2010, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților au decis să respingă cererile de încuviințare a percheziției informatice în cazul Monicăi Iacob-Ridzi. După o săptămână, în 14 decembrie 2010, și plenul Camerei a respins cererea anchetatorilor.

În aceste condiții, procurorii anticorupție au decis, în mai 2011, trimiterea rechizitoriului la instanța supremă.

Dosarul a ajuns pe masa completului format din președintele Iulian Dragomir și judecătorii Rodica Cosma și Francisca Vasile, aceștia stabilind că, pentru faptele ei, Monica Iacob Ridzi trebuie să plătească cu cinci ani de închisoare cu executare. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că fostul ministru și-a susținut în permanență nevinovăția. Ridzi a admis, în fața instanței, faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget și finanțări erau supervizate și semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanțările vizate de procurorii anticorupție și pentru care ea a fost deferită justiției nu au semnătura ei.

Nevinovăția și-a susținut-o și în faza de apel a procesului și mai mult decât atât, fostul ministru al Tineretului și Sportului a spus, la momentul susținerii ultimului cuvânt, că instituția pe care a condus-o a vrut să îl aducă pe Ilie Năstase sau alte personalități să promoveze evenimentelor organizate de Ziua Tineretului în 2009, dar, după refuzul acestora, a apărut ea în clipul TV.

Astfel, Ridzi a încercat să îi convingă pe judecători că prin organizarea Zilei Tineretului nu a încercat să își promoveze imaginea ca parlamentar, fostul demnitar aruncând vina pentru fraudarea statului în seama subordonaților ei.

“Am fost convinsă că singura modalitate de cheltuire a banilor publici în legătură cu organizarea evenimentelor de la 2 Mai a fost externalizarea lor. Nu am cunoscut firmele și nici pe administratorii lor, acest lucru rezultă și declarația acestora. Ei o cunoșteau pe Ioana Vârsta. Toate eventualele neregularități în legătură cu organizarea evenimentelor și procedura de achiziție aparține exclusiv subordonaților din minister, inclusiv celorlalți inculpați din minister”, a spus Ridzi.

În plus, Monica Iacob Ridzi și-a continuat apărarea și pe blogul personal. Cu o zi înainte de decizia finală în dosarul său de corupție, fostul ministru a postat un text în care vorbește de probe din proces și probleme de sănătate, susținând că speră ca ICCJ să înțeleagă că e nevinovată, dar arătând și că “altarul de sacrificiu are nevoie de al 13-lea ministru”.

Totuși, în urma analizării informațiilor strânse de procurorii anticorupție, a declarațiilor date de inculpați și de martorii din proces, completul de cinci judecători de la instanța supremă, format din Ionuț Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu și Ștefan Pistol, a ajuns la concluzia că Monica Iacob Ridzi este vinovată și că ea trebuie să petreacă următorii cinci ani în spatele gratiilor.