ANALIZĂ. Cum arată piața serviciilor stomatologice în 2023? De ce merg românii mai puțin la dentist decât alți europeni și ce nu face statul

Piața de stomatologie este în creștere și atrage tot mai mulți investitori și, mai important, tot mai mulți pacienți. Totuși, cifrele sunt în continuare îngrijorătoare, plasând românii la coada Europei în ceea ce privește vizitele la dentist. Când merg la stomatolog, românii trebuie să scoată mai mulți bani din propriul buzunar, iar când vine vorba despre distribuția specialiștilor la nivel de țară, mediul rural este lăsat în urmă. BUSINESS Magazin a discutat cu șase jucători din industrie pentru a afla care sunt prioritățile pieței și care ar trebui să fie prioritățile autorităților.

Mai mult de jumătate dintre români au accesat servicii stomatologice în 2022, acesta fiind cel mai mare procent din 2018 până în prezent, conform celei mai recente ediții a studiului realizat de Dr. Leahu și KANTAR pentru piața de stomatologie din România, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane, atât din mediul urban, cât și din mediul rural.

La nivel declarativ, 63% dintre români intenționează să meargă la dentist în 2023. Un procent de 26% dintre respondenți spun că accesează servicii stomatologice doar o dată pe an, în timp ce o parte semnificativă dintre români nu au fost deloc la dentist anul trecut, procentele fiind de 36% în mediul urban, respectiv 53% în mediul rural. Totuși, ponderea celor care nu au fost deloc la dentist a scăzut în 2022 față de 2021.

„Ne aflăm încă departe de Uniunea Europeană în privința ratei de accesare și a numărului mediu anual de consultanții stomatologice. Autodiagnosticarea, motivul principal pentru care românii declară că nu ajung la dentist, a crescut cu 13 procente în ultimii cinci ani. Practic, unu din cinci români spune că nu are afecțiuni stomatologice, ceea ce intră în contradicție cu gradul de incidență în creștere pe fiecare dintre afecțiunile pentru care oamenii au accesat serviciile stomatologice”, a declarat Ionuț Leahu, CEO și fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu.

Dr. Leahu este cea mai extinsă rețea de clinici de stomatologie la nivel național, având 19 clinici în 13 orașe și peste 500 de angajați, dintre care 200 de medici. Pe locul doi în piață la numărul de clinici se află Dent Estet, parte a grupului MedLife, care are 18 clinici în 9 orașe din țară și peste 550 de angajați, dintre care 185 sunt medici stomatologi.

Însă cele mai recente cifre disponibile public ne arată la nivel general cât de fragmentată este de fapt piața de stomatologie din România, a cărei valoare s-a ridicat la 3,4 miliarde de lei în 2021. Atunci, liderul pieței după cifra de afaceri se remarca Dent Estet. Cu aproape 8.000 de companii și peste 15.000 de angajați care activează în domeniu, primii 20 de jucători din piață reprezintă doar 14% din totalul generat de piața stomatologică.

Pentru anul 2022 nu există încă cifrele publice la nivel de piață, însă Dent Estet estimează că ritmul de creștere a fost mai redus decât în anul anterior, piața ajungând la o valoare de 3,7 miliarde de lei, după un avans de 15%.  De cealaltă parte, la nivelul pacienților, relația românilor cu serviciile stomatologice s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, chiar și înainte de pandemie.

Cristian Taban, directorul executiv al Dent Estet, consideră că preocuparea românilor pentru propria sănătate orală a crescut odată cu accesul la informații și cu deschiderea către srăinătate.

„Românii au descoperit și înțeles din ce în ce mai bine că sănătatea întregului organism este strâns legată de cea a dinților și gingiilor, astfel că au și-au îndreptat atenția și spre îngrijirea orală. Însă, au crescut și așteptările lor. Tot mai mulți pacienți vor să beneficieze în țara lor de tratamente de top, așa cum sunt cele din țări precum Italia, Germania, renumite pentru nivelul de excelență al serviciilor dentare”, a subliniat Taban.

Chiar și așa, România ocupă penultimul loc în UE după numărul mediu de consultanții stomatologice, cu 0,3 consultanții per capita, potrivit Eurostat și studiului Ernst & Young, spre comparație cu o medie de 0,9 consultații per capita la nivelul UE, ori chiar 2,5 per capita în Olanda. De unde vin aceste diferențe și de ce comparația nu este una corectă?

„Chiar dacă traversăm un context pozitiv ca receptivitate și intenție a populației, este clar că, la nivel de țară, venim la dentist în stadii avansate, pentru a trata și nu pentru a preveni și avem, astfel, încă foarte mult de construit pentru a asigura sănătatea dentară a românilor”, a punctat Ionuț Leahu.

De ce (nu) ne comparăm

În mod ideal, o persoană ar trebui să meargă la medicul stomatolog o dată la șase luni, iar cuvântul de ordine ar trebui să fie prevenția. Dr. Amelia Surdu, CEO și fondatoarea clinicilor Dentesse, crede că relația românilor cu stomatologia întâmpină obstacole „extrem de particulare”.

„Pe lângă lipsa de informații cu privire la sănătatea dentară și modul în care acestea ne afectează sănătatea întregului organism, pacienții au și o frică foarte adânc înrădăcinată față de medicul stomatolog”, a declarat Amelia Surdu, fondatoarea lanțului de clinici activ în nord-estul României, care are patru clinici stomatologice.

Însă diferențele principale între comportamentul românilor și cel al vest-europenilor vin din modul în care este structurată piața. Sectorul serviciilor medicale stomatologice este finanțat din bani publici doar în proporție de sub 5%, comparativ cu media europeană de 30%. În același timp, 99% din piața locală este privată.

„Cred că diferențele între piața din România și vest sunt generate de mai multe aspecte. În primul rând, educarea și informarea pacientului din vest cu privire la importanța unei igiene dentare corecte și a unui comportament preventiv, unde România are mult de recuperat.”

Prevenția sau profilaxia stă la baza sănătății dentare a europenilor, însă în țările mai dezvoltate serviciile stomatologice funcționează pe un model mixt, public-privat, iar serviciile stomatologice sunt decontate într-o pondere importantă sau sunt incluse în asigurările generale de sănătate.

În România, doar 0,23% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre decontarea serviciilor stomatologice, iar banii se termină rapid. Mai exact, CNAS decontează servicii stomatologice de bază în cuantum maxim de 4.000 de lei per cabinet stomatologic într-un an, iar plafonul va fi mărit la 6.000 de lei în 2023. Sumele rămân în continuare extrem de reduse și nu acoperă decât servicii de bază.

„Pentru majoritatea populației ar fi de dorit ca finanțarea medicinei dentare să fie cel puțin triplată de către CNAS. Plafoanele actuale sunt insuficiente. De exemplu, clinica noastră nu are contract cu asigurările de stat, tocmai din cauza sumelor foarte mici decontate, însoțite de o birocrație pe măsură. Dar pentru cabinetele din zonele rurale, pentru oamenii cu venituri mici, contează enorm. Îndrăznesc să spun că în perioada comunismului, sănătatea orală era la mai mare preț în România din punctul de vedere al autorităților”, a explicat prof. dr. Emanuel Bratu, care conduce clinica dentară Dentalexperts din Timișoara, una dintre cele mai mari din România.

Astfel, comparația între România și țările din vestul Europei înseamnă „mere versus pere”, crede Emanuel Bratu. El spune că societatea noastră are carențe educaționale, dar și problema unui  sistem de sănătate slab, subfinanțat grav în domeniul medicinei dentare, unde Europa a înțeles că veniturile populației nu sunt totdeauna suficiente pentru tratamente de calitate.

„În acest context, cel mai ieftin este să educi prevenția. Asta ar trebui să fie făcut în școli și în familii. Din păcate școala, de la care așteptăm minuni, are și ea necazurile ei. Problema care mă frământă este că și românii cu posibilități financiare mari, care călătoresc în lumea largă, au frecvent situații catastrofale de sănătate orală, pe care nici măcar nu le conștientizează.”

Și Dan Drăghici, CEO-ul grupului Drăghici Dental – cu patru clinici în trei orașe – consideră că discutăm despre mere și pere în comparația României cu Europa, în contextul în care suntem singura țară din Europa în care stomatologia este „peste 95% privată”.

„În Franța se decontează peste 90%, chiar și 100% din serviciile stomatologice. În Italia și în alte țări, aceleași servicii costă de 5-10 ori mai mult și sunt achitate parțial de stat. La noi, bugetul lunar mediu decontat de stat nu depășește 2.500 lei/lună, ceea ce este infim, raportându-ne la nevoia sistemului”, subliniază antreprenorul.

Grupul pe care îl conduce are și unul dintre cele mai mari laboratoare de tehnică dentară din țară, prin intermediul căruia exportă lucrări dentare în țări din vestul Europei, ceea ce înseamnă că are o experiență indirectă cu sistemele din acele țări.

„Decontările sunt foarte importante, iar acest lucru se poate vedea din organizarea geografică a cabinetelor stomatologice. Acestea se regăsesc 80% la nivel urban, respectiv 20% la nivel rural. Și asta deoarece pacienții din mediul rural nu își permit să plătească aceste servicii. Acolo găsim și cele mai multe probleme.”

De asemenea, în mai multe țări din vestul Europei pentru a putea să beneficiezi în continuare de asigurări de sănătate care decontează masiv serviciile stomatologice trebuie să fii activ pe partea de prevenție și să te duci regulat la medicul stomatolog.

„Costurile tratamentelor în vest sunt mult mai mari. Astfel, pacienții dar și asigurătorii de acolo au înțeles că cel mai ieftin este să previi sau să tratezi în faza incipientă. Asigurările alocă sume importante și suficiente pentru pacientul vestic, dar în același timp condiționează aceste subvenții de prezența regulată a acestuia în cabinetele stomatologice pentru prevenție”, a explicat Amelia Surdu, CEO-ul Dentesse.

O perspectivă interesantă asupra comparației cu statele europene vine de la Cristian Taban, directorul executiv dent Estet, care consideră că situația pieței din România este în acest moment mult superioară unor țări precum Anglia, Franța sau Germania, din anumite puncte de vedere.

„De exemplu, Anglia se confruntă în această perioadă cu o importantă criză în ceea ce privește accesul pacienților la servicii stomatologice. Datele arată că, în unele zone din Anglia, există până la 3.000 de pacienți pentru un dentist din Serviciul Național de Sănătate, în timp ce în România există un dentist la 960 de oameni, potrivit unui raport privind Activitatea unităților sanitare realizat de Institutul Național de Statistică. Recent, Bupa Dental Care, unul dintre cele mai importante lanțuri din Anglia, a anunțat că va închide 85 de cabinete, în 2023, ca urmare a deficitului de medici stomatologi, o situație cu care se confruntă, de altfel, și Franța.”

Taban definește decontările sau subvențiile drept „foarte importante”. În cazul englezilor, aceștia se confruntă cu o lipsă de dentiști în Sistemul Național de Sănătate și cu faptul că cetățenii sunt nevoiți să aștepte subvențile oferite de stat pentru a-și trata problemele dentare, iar perioada de așteptare pentru o programare poate fi și de 6 luni.

„Știm cu toții că România este una dintre țările europene cu cel mai mic buget alocat îngrijirilor stomatologice în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Potrivit datelor din 2021, medicina dentară a reprezentat doar 0,33% din total cheltuielilor pentru asistența medicală, din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. În ultimul an, această valoare a mai crescut, dar nu foarte mult, astfel că sunt necesare eforturi susținute, din partea tuturor celor implicați, pentru a găsi soluții de a crește accesul la servicii de calitate pentru români.”

Discrepanțe și priorități

Dacă Anglia are o problemă pentru că sunt până la 3.000 de cetățeni la un medic stomatolog, o astfel de problemă există și în mediul rural din România. Conform Dr. Leahu, cele aproximativ 16.000 de cabinete și clinici stomatologice din țară sunt distribuite inegal, cu un număr crescut în zona București-Ilfov și în nord-vestul țării, respectiv mai puține în sud-vest, mai exact în regiunea Olteniei.

Decalajul în privința gradului de accesare a serviciilor stomatologice între rural și urban este dictat tot de această distribuție inegală a cabinetelor dentare. Conform INS și studiului Ernst & Young, în mediul rural din Roânia există o medie de 3.801 locuitori pe cabinet dentar, comparativ cu 744 locuitori pe cabinet dentar în mediul urban.

„Zona rurală este prea puțin acoperită. Aici este nevoie de investiții care ar echilibra posibilitățile de accesare din partea oamenilor. Noi, cei din domeniu, ne desfășurăm activitatea preponderent în orașe. Aceasta ar putea fi o direcție susținută de autorități pentru facilitarea dezvoltării de unități mobile care să deservească mai multe comune, sate, în condițiile unei supraîncărcări legislative și de costuri care, atlfel, nu ar fi sustenabile. Dar, pentru a intra pe agenda legislativă, este nevoie de o voce unitară în domeniul nostru.”

Doctorul Emanuel Bratu din Timișoara subliniază că piața din România nu seamănă cu cea din restul Europei. România are astăzi de 10 ori mai mulți absolvenți de medicină dentară decât în 1989, la o populație cu 4 milioane mai mică. Chiar și în acest context, numărul de cabinete în marile orașe este extrem de mare, în timp ce zonele rurale sărace sunt lăsate descoperite.

Discrepanța rural versus urban este observată și de Dan Drăghici, care a pornit grupul Drăghici Dental în zona Iașiului. El consideră că pacienții din rural au cele mai mari probleme și ar trebui să primească o atenție mai mare din partea autorităților și din partea jucătorilor din piață.

„Dacă am gândi pragmatic, ne-am da seamă că bunicii noștri sau rudele de la țară au cele mai multe edentații. Dar a devenit atât de frecvent fenomenul, încât din păcate, ne-am obișnuit și e foarte periculos acest fenomen. Lipsa dinților provoacă multe boli digestive și nu numai atât în rândul bătrânilor, cât și în cazul tinerilor.”

Una dintre prioritățile statului și ale pieței ar trebui să fie copiii și relația pe care o dezvoltă ei cu medicul stomatolog. Potrivit informațiilor programului de tratament stomatologic mobil Zâna Merciluță, care efectuează servicii de asistență medicală gratuită copiilor de la sat prin intermediul cabinetelor mobile, 7 din 10 copii din mediul rural nu au fost la medicul stomatolog și doar 13% dintre cabinetele stomatologice se găsesc în mediul rural, majoritatea fiind private.

Studiul Dr. Leahu – KANTAR a observat o evoluție pozitivă privind vizitele la stomatolog în rândul copiilor, cel puțin la nivel declarativ. Un procent de 72% dintre români au declarat că au mers cu copiii la dentist în 2022, comparativ cu 67% în 2018.

„Vedem la noi în cabinet copii cu probleme dentare grave, ce ar fi putut fi evitate printr-o vizită periodică în cabinetele de specialitate, în care s-ar fi putut observa anumite probleme sau determina gravitatea acestora din timp. Știm cu toții că prevenția întotdeauna este mai ieftină decât tratarea și orice amânare în rezolvarea anumitor probleme va duce, în final, la costuri mult mai mari”, a explicat Ștefan Obreja, cofondator al Life Dental Spa.

Rețeaua de clinici Life Dental Spa înseamnă 11 clinici stomatologice în țară și peste 80 de specialiști, axându-se în principal pe tratamente prin intermediul laserului de precizie ridicată. Obreja spune că un control periodic înseamnă din 6 în 6 luni, inclusiv în cazul copiilor, nu o dată la 3-4 ani.

„O sănătate bună a dinților temporari, la copii, asigură o sănătate bună și dinților permanenți. Prevenția în stomatologie este cel mai ieftin tratament, de aceea încurajăm românii să viziteze un medic dentist de cel puțin două ori pe an. Acest obicei sănătos și practicat cu succes în Occident ne va ajuta să minimizăm riscurile de a dezvolta probleme dentare sau de a avea probleme grave și extrem de costisitoare, în final.”

Barometrul Dent Estet arată că doar 22% dintre părinții cu copii sub 12 ani au decarat că aceștia vizitează cabinetele dentare pentru realizarea unei ședințe de profilaxie o dată pe an, în timp ce 18% spun că merg de două ori pe an, așa cum recomandă stomatologii.

„Cercetarea realizată demonstrează carențe educaționale mari și în ceea ce privește cunoștințele legate de evoluția danturii la copii: doar 2 din 10 părinți din România (19%) știu că dinții temporari se schimbă complet abia în jurul vârstei de 10-12 ani. Cifrele sunt alarmante ținând cont de faptul că prevalența cariilor dentare la copiii din România continuă să fie extrem de ridicată, iar numeroase studii demonstrează că educația, dar mai ales profilaxia joacă un rol crucial în prevenirea cariilor”, a declarat Cristian Taban.

O tendință de consolidare

Piața de stomatologie din România înregistrează o tendință de consolidare, însă rămâne în continuare foarte fragmentată și cu puncte distribuite neuniform la nivelul țării. Cei mai mari jucători care s-au consolidat în ultimii ani sunt Dr. Leahu și Dent Estet. „După o perioadă caracterizată printr-un ritm rapid de creștere a sectorului serviciilor medicale private, și implicit a celor de stomatologie, de 15-17% pe an, asistăm într-adevăr la o etapă de consolidare”, a declarat Taban.

De cealaltă parte, Ionuț Leahu nu preconizează că vor fi multe investiții în piață în 2023, pentru că a scăzut accesul la finanțare. Însă consolidarea rămâne o oportunitate de dezvoltare în industrie și din perspectiva lui: „Consolidarea ar da mai multă putere domeniului nostru și reprezentativitate în ochii autorităților”.

Piața de stomatologie din România înregistrează o tendință de consolidare, însă rămâne în continuare foarte fragmentată și cu puncte distribuite neuniform la nivelul țării. Cei mai mari jucători care au consolidat în ultimii ani sunt Dr. Leahu și Dent Estet.

„După o perioadă caracterizată printr-un ritm rapid de creștere a sectorului serviciilor medicale private, și implicit a celor de stomatologie, de 15-17% pe an, asistăm într-adevăr la o etapă de consolidare”, a declarat Taban.

De cealaltă parte, Ionuț Leahu nu preconizează că vor fi multe investiții în piață în 2023, pentru că a scăzut accesul la finanțare. Însă consolidarea rămâne o oportunitate de dezvoltare în industrie și din perspectiva lui.

„Consolidarea ar da mai multă putere domeniului nostru și reprezentativitate în ochii autorităților. Ne-ar face să unim mai multe puncte tari de la nivel individual și să creștem ca și comunitate. În ziua de azi, este tot mai complicat din punct de vedere legislativ, sunt numeroase schimbări cu care trebuie să ținem pasul, există o viteză fantastică de implementare a unor decizii de la nivel european, iar acestea sunt limitări pentru dezvoltare”, a punctat Leahu.

Amelia Surdu, care a pornit rețeaua de clinici Dentesse din zona de nord-est a țării, crede că efortul de consolidare a pieței este unul colectiv și are ca punct de plecare pacientul. Medicina dentară este complexă, iar un plan de tratament poate fi îndeplinit la standarde mai înalte acolo unde există o echipă multidisciplinară.

„Mai departe, sunt de părere că piața stomatologică se va alinia la această idee a segmentării actului medical, pe care complexitatea acestuia o impune. Epoca în care pacientul era tratat de același medic pe tot parcursul tratamentului, nu mai aparține prezentului. Astfel, viitorul aparține clinicilor, din păcate în detrimentul cabinetelor individuale”.

În cazul grupului Drăghici Dental, eforturile companiei s-au concentrat în ultimii ani mai puțin pe consolidare și mai mult pe o investiție de peste 2 milioane de euro pentru un nou laborator de tehnică dentară care să dubleze sau chiar să tripleze capacitatea companiei. Însă Dan Drăghici spune că tendința de consolidare va continua la nivel urban și în marile orașe. 

„Segmentarea nu are cum să reziste în marile orașe, deoarece regulile de deținere a unui cabinet devin din ce în ce mai stricte și costurile din ce în ce mai mari. Sper ca în viitor, odată cu creșterea bugetului de decontare, vor apărea cabinete în zonele rurale unde este evident că nevoia este mare”.

O poveste interesantă, diferită de cea a consolidării și a formării de lanțuri de clinici, vine dinspre Dentalexperts, firma doctorului Emanuel Bratu din Timișoara.

„Clinica noastră nu face parte dintr-o rețea de clinici, fiind o afacere de familie cu o tradiție de peste 50 de ani în medicina dentară. Bunicul meu a fost medic, părinții mei au fost medici stomatologi și cadre universitare la disciplinele de Ortodonție și Protetică dentară. Tatăl meu a fost pionier în implantologia orală, inserând implanturi începând cu anul 1974, iar mama a fost o inițiatoare a ortodonției moderne în România”.

Emanuel Bratu este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, iar în clinica pe care o conduce activează nouă medici, dintre care șapte specialiști, respectiv trei cadre didactice universitare. Contrar curentului, el nu vizează extinderea către mai multe clinici în viitorul apropiat.

„Au apărut rețele de clinici, ceea ce nu este un lucru rău, deoarece tratamentele înce să fie standardizate. Este clar, economia de piață funcționează și în domeniul nostru, doar că noi nu respectăm regulile. Aici mă refer că în mod normal un medic ar trebui să se adreseze unui număr de circa 1000-1500 de potențiali pacienți. Acum, în orașe suntem unul la 300 de locuitori. Asta afectează resursele și duce la probleme de dezvoltare, de depășire a competențelor, de probleme de ordin fiscal”.

El atrage atenția că este dificil să îți menții echipa de-a lungul anilor într-o clinică cu mai mulți medici, iar acest aspect poate influența calitatea actului medical. Astfel, un pacient ar putea reveni la o clinică și medicul care l-a tratat să nu mai fie acolo, spre deosebire de cabinetele individuale, care sunt legate de medicul care le-a deschis.

„Pe termen lung, ne gândim să ne extindem cu o locație, dar decizia va fi luată doar după o analiză a capacității de asigurare a calității în noua locație. Dacă acest lucru nu poate fi realizat, nu ne vom extinde. (…) Medicina nu este doar pentru bani, nu este un service de mașini. Este despre pasiune și empatie cu omul bolnav, despre a da tot ce ai mai bun din tine când te apropii de pacient. Așa am fost educat și așa voi face”.