ANALIZĂ: Alegeri pentru șefia PSD, condiționate de demisia formală a lui Ponta și validate de Congres

Tema retragerii lui Ponta de la conducerea PSD a fost adusă recent în discuție de Radu Mazăre, Marian Oprișan a precizat că Ponta poate rămâne la șefia social-democraților “cu condiția să nu se mai comporte ca Adrian Năstase”, în timp ce președintele de onoare al PSD Ion Iliescu a dat asigurări ca un congres al partidului va avea totuși loc. Până acum, europarlamentarul Cătălin Ivan și-a anunțat intenția de a candida la șefia partidului. Același post este vizat și de Mircea Geoană, deși a fost exclus din partid.

Statutul PSD, adoptat în 2013, menționează că alegerea președintelui PSD se realizează printr-un scrutin intern la care participă ”toți membrii de partid”, acesta fiind modul în care se poate decide și revocarea acestuia.

“Președintele PSD este ales sau revocat de către toți membrii de partid în cadrul alegerilor interne”, menționează Statutul.

Ulterior, la nivelul Congresului PSD, sunt doar validate alegerile interne pentru funcția de președinte al partidului.

Atât alegerea, cât și revocarea din funcție a președintelui PSD prin scrutin intern se realizează ”în baza unui Regulament de organizare a alegerilor (…) elaborat de Biroul Permanent Național și aprobat de Comitetul Executiv Național”, potrivit articolului 134 din Statutul PSD.

Documentul nu prevede cine poate propune revocarea președintelui partidului, ci doar că acesta ”răspunde în fața Congresului de activitatea politică a Partidului Social Democrat”.

În schimb, în Congres sunt aleși președintele executiv, funcție deținută în prezent de Liviu Dragnea, și 21 de vicepreședinți, care reprezintă 60% din componența Biroului Politic Național.

Astfel, înainte de organizarea Congresului, conducerea PSD ar trebui să declanșeze alegerile interne pentru funcția de președinte al partidului prin constatarea vacantării funcției deținute de Victor Ponta. Pentru acest lucru, însă, actualul prim-ministru ar fi trebuit să-și dea, în mod formal, demisia din funcția de președinte PSD.

Ceea ce a anunțat, în 27 noiembrie 2014, după ședința Comitetului Executiv Național, a fost că s-a încheiat un ciclu electoral și el, ca lider, dar și echipa de conducere, trebuie să-și asume nu doar lucrurile bune, ci și înfrângerea de pe 16 octombrie la prezidențiale. Ponta mai spunea că vrea să dea ocazia PSD și colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral.

“Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să țină cont de cauzele reale ale eșecului de la prezidențiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Național și apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca și noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Național și Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani”, preciza Ponta.

El a fost ales în fruntea PSD în aprilie 2013 pentru un mandat, conform Statutului, de patru ani.

Eventuala sa demisie din funcție ar face ca Liviu Dragnea, președinte executiv, să preia aceste prerogative cu titlul interimar.

“Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitareaConsiliului Național, a Comitetului Executiv Național, a Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puțin 16 Consilii județene ale organizațiilor PSD”, se mai arată în Statutul PSD, la articolul 136.

Motivele pentru care poate fi convocat Congresul extraordinar se referă la evaluarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, locale, europarlamentare, parlamentare, pregătirea pentru un astfel de scrutin, anticipat sau la termen, modificarea Statutului PSD sau a Programului Politic al partidului sau “în situații deosebite”.

Decizia CExN din noiembrie de a solicita convocarea Congresului în martie nu a fost urmată la nivelul conducerii PSD de vreun demers pentru organizarea alegerilor interne, dar nici pentru constituire Comisiei de pregătire a Congresului.

În schimb, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta și Liviu Dragnea au obținut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar “pactul” a fost sărbătorit, ulterior, și cu o partidă de vânătoare.

Pe de altă parte, singurul social-democrat care a făcut declarații pe această temă a fost europarlamentarul Cătălin Ivan, care a invocat faptul că actualii lideri PSD și-au depus mandatul și asigură o conducere interimară a partidului.

De altfel, el și-a anunțat candidatura pentru poziția de președinte al PSD.

“Eu cred că sunt oameni responsabili și înțeleg foarte clar că nu se poate fără congres și că toate deciziile importante de modificare a Statutului și de schimbare a regulilor interne de funcționare se fac prin votul celor delegați la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal”, a declarat Ivan.

În același timp, actuala conducere a PSD a anunțat convocarea Consiliului Național al PSD în luna martie, unde se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate și a modificărilor la Statut în privința puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecințelor pe care cei cu probleme în Justiție le vor suporta.

Dragnea a susținut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Național din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat și adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

“Nu există decizii informale de modificare a Statutului. Este ca și cum ai spune că schimbi Constituția României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie dorește, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegați la Congres. Până atunci vor putea și alți colegi să vină cu propuneri”, a spus, în replică, Ivan.

Eventuala modificare a Statutului este posibilă doar în Congresul PSD, conform normelor statutare, prin ”votul a cel puțin două treimi din numărul delegaților prezenți”.

Astfel, inclusiv pentru revenirea la formula alegerii președintelui PSD în Congres este necesară aceeași majoritate, iar nerespectarea procedurilor prevăzute în actualul Statut poate determina respingerea deciziilor PSD de către Tribunalul București.

Totuși, ceea ce poate face Victor Ponta la nivelul Consiliului Național al PSD este să ceară un vot de încredere al acestui for, nu pentru sine, ci “pentru activitatea desfășurată de Biroul Permanent Național”, se mai arată în Statutul PSD.