Analiștii de peste granițe sunt mai optimiști: Fitch, cea mai mare agenție de rating, prognozează o creștere economică de 2,9% pentru România în 2023. Prognozele analiștilor români cu greu trec de 2%. Agenția a confirmat ratingul de țară al României la ultima treaptă recomandată investițiilor

Fitch, cea mai mare agenție de rating, prognozează o creștere economică de 2,9% pentru România în 2023, a anunțat, vineri, instituția. Prognoza vine ca urmare a reconfirmării ratingului datoriei suverane a României la BBB-, adică ultima treaptă recomandată investițiilor. Perspectiva a rămas stabilă.

„Fitch estimează o creștere a PIB-ului de 2,9% în 2023 și de 3,2% în 2024 și 2025, comparativ cu prognoza de creștere a zonei euro de 0,8%, 1,4% și 1,7%, respectiv, și în concordanță cu mediana de la ora actuală pentru ratingurile ‘BBB’ de 3,1%”, scrie agenția de rating.

În țară, însă, prognozele analiștilor locali sunt mai pesimiste, mai ales după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind creșterea economică din T2/2023, care a fost sub așteptările din piață. Guvernul are, în acest moment, o prognoză de creștere economică reală de 2,8%, neactualizată.

Ce spune raportul Fitch din 8 septembrie 2023:

Fitch Ratings a confirmat ratingul pe termen lung al României pentru datorii în valută străină (IDR) la ‘BBB-‘ cu o perspectivă stabilă.

Principalele aspecte care influențează ratingul:

Puncte tari și puncte slabe structurale: Ratingul ‘BBB-‘ al României este susținut de apartenența la UE și intrările de capital conexe care susțin convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernarea și indicatorii de dezvoltare umană sunt mai mari decât ai omologilor din categoria ‘BBB’. Acestea sunt echilibrate de deficite gemene mari la buget și la contul curent în raport cu țările similare, un istoric slab al consolidării fiscale, rigidități bugetare ridicate și o poziție externă a datoriei nete destul de mare.

Economie rezilientă: Reducerea ritmului de creștere a economiei românești a fost mai puțin pronunțată decât în ​​UE, reflectând rezistența economiei la șocurile adverse majore care au lovit regiunea în 2022. Economia a crescut, pe baza datelor ajustate sezonier, cu 0,5% în T1/2023 și cu 0,9% trimestrial în T/2023, potrivit datelor preliminare, iar creșterea față de anul anterior a fost de 2,7% în T2/2023, mult peste creșterea de 0,4% în UE în aceeași perioadă. Fitch prognozează o creștere a PIB-ului de 2,9% în 2023 și de 3,2% în 2024 și 2025, în comparație cu prognoza de creștere a zonei euro de 0,8%, 1,4% și 1,7%, respectiv, și în concordanță cu mediana actuală ‘BBB’ de 3,1%.

Influxurile semnificative de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență (PNRR), vor continua să fie principalele motoare ale creșterii și investițiilor pe termen mediu. Pe lângă stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească și potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea către nivelul UE. Veniturile reale ale gospodăriilor sunt prognozate să crească din nou în 2024, pe măsură ce inflația se temperează, susținând consumul.

Inflație în scădere, dar persistentă: Inflația (măsură națională) a scăzut sub 10% în iulie 2023 față de vârful de 16,8% din noiembrie 2022, dar rămâne mult peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1 punct procentual. Scăderea inflației se datorează dinamicii favorabile a prețurilor la energie și alimente, în timp ce presiunile prețurilor interne sunt mai persistente, așa cum este indicat de inflația de bază de 13,1% în iulie, cu aproape 4 puncte procentuale peste inflația generală. Ne așteptăm la o perioadă îndelungată de desinflație până în 2025, având în vedere inerția. Inflația HICP este prognozată la 9,3% în 2023, 5,6% în 2024 și 4,2% în 2025, cu riscuri orientate spre creștere.

Deficit bugetar ridicat: Estimăm că deficitul bugetar va fi în jur de 5,5% din PIB în 2023, mai mare decât se aștepta anterior și peste mediana ‘BBB’ de 2,6%. Abaterea fiscală față de ținta bugetară inițială este de aproximativ 1 punct procentual din PIB și se datorează în principal creșterii veniturilor mai mici decât se prognoza. Cu toate acestea, guvernul intenționează să introducă un pachet de consolidare fiscală în săptămânile următoare, după negocieri interne și europene îndelungate.

Acest pachet se concentrează în principal pe măsuri pe partea de venituri, precum și pe ajustări ale cheltuielilor, și autoritățile estimează că ar putea aduce aproximativ 2% din PIB. Având în vedere deficitul mai mare din 2023 și în ciuda măsurilor fiscale planificate, am revizuit în sus proiecția pentru deficitul bugetar din 2024 la 4,8% din PIB, cu toate că există incertitudini deoarece pachetul fiscal nu este încă finalizat. Similar, traiectoria fiscală pe termen mediu indică, de asemenea, deficite mai mari, iar noi nu ne așteptăm ca deficitul bugetar să ajungă sub 3% din PIB până cel puțin în 2026.

Ancora pe Termen Mediu: Planul de ajustare fiscală al guvernului susține respectarea sa a cadrului european, inclusiv obiectivul fiscal cheie de a aduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu. România este singura țară membră a UE aflată în prezent sub Procedura Deficitului Excesiv, în care a intrat înainte de pandemie în 2019, când regulile fiscale europene funcționau încă în mod complet. Cu toate că detaliile cadrului fiscal european sunt încă nesigure, condiționalitatea fiscală a granturilor PNRR servește ca ancora importantă pentru România.

Datorie Publică Stabilă: Datoria publică/PIB a scăzut la 47,3% în 2022 față de 48,6% în 2021, iar noi prognozăm că va rămâne în mare parte constantă pe termen mediu, sub mediana ‘BBB’ actuală de 56%. Creșterea nominală puternică a economiei, parțial datorată redresării economice și parțial datorată deflatorului PIB ridicat (inflației – n. red,), au compensat în mare măsură impactul traiectoriei deficitului mai mare față de proiecțiile anterioare ale Fitch.

Dezechilibru Extern Mare: Deficitul de cont curent a crescut la 9,3% din PIB în 2022, față de 7,2% în 2021 și 4,9% în 2020 și de mediana ‘BBB’ de 1,7%. Prognosticăm că se va restrânge în intervalul 5-7% din PIB în perioada 2023-2025, convergând către media sa pre-pandemică. România va continua să aibă unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Europa Centrală și de Est și din categoria ‘BBB’, reflectând în parte provocările legate de competitivitate. Cu toate acestea, în ciuda deficitului mare, România nu a resimțit presiuni externe de finanțare în timpul perioadei de strângere globală a politicii monetare. Acest lucru s-a reflectat în creșterea semnificativă a rezervelor internaționale și într-o rată de schimb stabilă în raport cu euro.

Stabilitate Politică, Alegeri în 2024: Marea coaliție a celor două cele mai mari partide (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal), formată în noiembrie 2021, s-a dovedit a fi stabilă, iar scenariul nostru de bază prevede menținerea stabilității politice dincolo de alegerile generale programate la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, vedem și unele riscuri legate de promisiunile electorale nebugetate în timpul campaniei electorale, deoarece 2024 va fi un an major de alegeri, cu alegeri locale, europene și prezidențiale.

Sector Bancar Solid: Sectorul bancar românesc are un capital bine întărit, lichid și finanțat cu depozite locale ale clienților. Calitatea activelor rămâne rezistentă la efectele încetinirii economiei, inflației ridicate și costurilor de împrumut, cu credite neperformante stabile la 2,6% la sfârșitul semestrului 1 din 2023. Profitabilitatea băncilor românești a continuat să se întărească în semestrul 1 din 2023, beneficiind de dobânzi mai mari și în ciuda încetinirii creșterii împrumuturilor, înregistrând o rentabilitate a capitalului de 21,1% în semestrul 1 din 2023.

Ne așteptăm ca rentabilitatea băncilor să fi atins cel mai probabil vârful, dată fiind tendința treptată de scădere a ratelor de dobândă de pe piață și presiunea inflaționistă asupra cheltuielilor operaționale, dar rentabilitatea va rămâne robustă.

ESG – Guvernare: România are un Scor de Relevanță ESG (RS) de ‘5[+]’ atât pentru Stabilitatea Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțiilor și Reglementări și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă greutatea mare pe care Indicatorii de Guvernare ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul nostru de Evaluare Suverană (SRM). România are o poziție moderată în cadrul WBGI, la percentila 59,1, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi pentru participarea la procesul politic, capacitate instituțională moderată, stat de drept bine stabilit și un nivel moderat de corupție.

FACTORi CARE AR PUTEA CONDUCE LA MODIFICĂRI ALE RATINGULUI

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating negativă/scădere:

– Fiscal: Deficite bugetare persistente și mari care ar duce la o traiectorie crescătoare a datoriei publice/PIB pe termen mediu.

– Extern: Deteriorare semnificativă a rezervelor externe de lichiditate; de exemplu, datorită unui deficit de cont curent persistent și/sau a unui flux redus de capital.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating pozitivă/creștere:

– Fiscal: Reducerea susținută a deficitului bugetar care susține o scădere semnificativă a datoriei publice/PIB pe termen mediu.

– Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, rezultând dintr-o îmbunătățire structurală a poziției curente de cont.