ANAF și Ministerul Finanțelor au pus ochii pe băutura preferată a românilor și vor taxe mai mari pentru aceasta. Și chiar vor să se aplice cota retroactiv, iar comercianții să plătească din urmă
♦ Majoritatea jucătorilor din HoReCa au păstrat până recent nivelul TVA la 9% la cafea și ceai, dat fiind că băuturile se prepară în bar și, de regulă, se prepară fără zahăr sau îndulcitori. ♦ ANAF și Ministerul de Finanțe spun că de…
♦ Majoritatea jucătorilor din HoReCa au păstrat până recent nivelul TVA la 9% la cafea și ceai, dat fiind că băuturile se prepară în bar și, de regulă, se prepară fără zahăr sau îndulcitori. ♦ ANAF și Ministerul de Finanțe spun că de fapt produsele sunt încadrate la TVA de 19% și vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. ♦ Jucători din piață: Nu ni s-a spus clar. Am modificat cotele, dar e important să avem dialog și să nu plătim din urmă, pentru că micii jucători vor da faliment.
Cei mai mulți jucători din industria HoReCa și din piața de automate de băuturi au aplicat, până la începutul acestei luni, o cotă de TVA de 9% la vânzarea de cafea, ceai, ciocolată caldă, limonadă – băuturi preparate în bar, nu îmbuteliate -, în timp ce la sucuri și alte băuturi răcoritoare îmbuteliate ce conțin zahăr, îndulcitori sau arome, cota a fost majorată la început de 2023 la 19%, spun actorii din industrie.
„Am trimis încă de la începutul anului mai multe solicitări către autorități privind taxarea acestor băuturi preparate în bar, însă până recent nu am primit niciun răspuns. Abia la începutul lunii iunie Ministerul de Finanțe ne-a anunțat că de fapt aceste produse au TVA de 19%”, spun doi actori din HoReCa.
Mai mult, nu doar că ANAF și Ministerul de Finanțe anunță că produsele pe bază de cafea și ceai sunt încadrate la TVA de 19%, ci vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. De altfel, proprietarii de restaurante și cafenele spun că în ultima lună, inspectorii ANAF au inițiat controale la mai mulți operatori din domeniu pentru a analiza modul în care a fost majorată cota de TVA și la ce produse, pentru a vedea dacă actorii s-au conformat modificărilor aduse Codului Fiscal din vara lui 2022, cu efect de la începutul lui 2023.
Deși legea vorbește de TVA majorat la băuturile cu zahăr, îndulcitori sau arome, acum aceeași cotă de 19% ar trebui aplicată și la băuturile pe bază de cafea – fie că e vorba de espresso, cappuccino sau flat white – și ceai, deși acestea se prepară, de obicei, fără zahăr. El poate fi adăugat ulterior. Iar zahărul, ca produs de sine stătător, are TVA de 9%. Există, totuși, și unele băuturi care conțin sirop și care au astfel zahăr în compoziție, dar în bună parte piața de cafea e dominată de băuturi fără zahăr.
Ca urmare a înștiințărilor primite, marii actori din industrie spun că au majorat rapid cota de TVA la 19% și la aceste produse, fapt ce a dus la o scumpire rapidă a cafelei „cea de toate zilele”. Majorările de preț sunt, în medie, de circa 10%, confirmă pentru ZF unii jucători din industrie.
Aceste noi scumpiri vin pe o piață unde un cappuccino, poate cea mai consumată cafea cu lapte în România, ajunsese astăzi să coste 14-18 lei, prețul variind în funcție de mărime și de tipul de lapte folosit, cel vegetal fiind mai scump. Spre comparație, acum un an, aceeași băutură costa 10-14 lei, ceea ce înseamnă o scumpire de 30-50%, în medie. La fel de mult a crescut și prețul unui flat white, o altă băutură pe bază de cafea și lapte, doar cu un alt raport de „putere” între cele două ingrediente. E vorba de mai multă cafea și de mai puțin lapte. Acest preparat este chiar mai scump, ajungând să coste 17-20 de lei în cafenelele de specialitate.
Astfel, aceste băuturi se scumpesc acum din nou, deși prețurile ajunseseră comparabile cu cele Occident. Anterior, jucătorii din HoReCa puneau scumpirile pe seama creșterilor de costuri pe lanț. Acum e vorba de TVA mărit.
„Suntem de acord să se aplice TVA de 19%, nu există nicio problemă, dar este important să fim informați în mod clar. Dacă se aplică retroactiv această cotă, multe societăți vor ajunge în incapacitate de plată. Acestea lucrează cu marje mici și, atunci când trebuie să achite 10% din urmă, firmele nu vor avea resurse financiare suficiente pentru a face față plății”, spune Radu Savopol, fondatorul rețelei de cafenele 5toGo, cel mai extins jucător din domeniu.
Ministerul de Finanțe nu a răspuns, până la ora transmiterii articolului, întrebărilor ZF legate de ce cotă se aplică pentru ceai și cafea, dacă s-au emis decizii de impunere retroactive și cum se explică această confuzie a jucătorilor din piață.
Lanțurile mari de cafenele au trecut sau trec în zilele următoare pe TVA de 19% la aceste produse, însă spun că nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru, în condițiile în care toate produsele necesare preparării se află în sfera de TVA de 9%.
„Nu înțelegem cum poate fi taxat un espresso cu TVA de 19%, cum poate fi taxat un cappuccino cu 19%, deși cafeaua are TVA de 9%, la fel și laptele. De ce, dacă combini cele două ingrediente principale, rezultatul trebuie să aibă 19% cotă de TVA? Este de neînțeles. Am trecut la 19%, toată rețeaua a trecut, dar nu înțelegem logica. Legea a fost pentru băuturile îndulcite. Această schimbare va avea un impact extrem de mare în business. Nu știm cum să facem, încercăm să găsim soluții, sperăm să primim explicații de la ANAF”, spune Vasi Andreică, fondatorul rețelei de cafenele Ted’s Coffe, unul dintre principalii jucători din piață.
Aceeași cotă de TVA se aplică atât la cafeaua vândută prin intermediul cafenelelor și restaurantelor, cât și la cea cumpărată de la automatele de cafea. În piață sunt circa 35.000 de jucători și 80.000 de automate de cafea, băuturi și alte produse.
Jucătorii spun că au aflat că ceaiul și cafeaua intră în sfera produselor la care se aplică TVA de 19% în urma controalelor ANAF din țară. Ei au cerut un punct de vedere de la ANAF, care a făcut trimitere la Nomenclatura Combinată. Conform inspectorilor ANAF, în această nomenclatură, ceaiul și cafeaua intră în aceeași categorie cu băuturile îndulcite sau aromate. Nomenclatura combinată (NC) este sistemul de cod de opt cifre al UE, care se atribuie produselor care circulă în interiorul Uniunii Europene, pentru a se aplica tarife vamale și a furniza statistici legate de comerț.
„Nu înțeleg de ce produselor preparate în bar li se aplică aceste coduri. Aceste băuturi nu pot fi trecute prin vamă și exportate, nu sunt bunuri îmbuteliate”, spune un jucător din HoReCa.
Legea care a mărit TVA-ul pentru băuturile îndulcite sau aromatizate a fost publicată în vara lui 2022, iar cele mai multe prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.
„Această lege a fost descrisă ca o taxare a produselor cu zahăr. Legea conținea o anexă în care se regăseau unele coduri vamale. Orice produs finit de la producător pleacă cu un cod vamal, pentru ca vama să poată aplica o taxare”, spune Mihai Ungureanu, fondator al jucătorului din piața de vending O’Fresh și vicepreședintele asociației europene a companiilor din piața de vending (automate) – European Vending & Coffe Association (EVA).
Nimeni nu s-a gândit că produsele care sunt servite direct în cafenele, automate, benzinării etc. intră în această sferă, adaugă el.
„La solicitarea unor operatori economici pentru clarificare, s-a ajuns la această interpretare că aceste produse să fie taxate cu TVA de 19%. Practic, luăm o pungă de cafea, o râșnim și adăugăm apă și este produsul de 19%.”
Deși este greu de estimat exact ce impact va avea această schimbare pentru HoReCa și pentru industria de vendig, cu singuranță el va exista. În HoReCa, cei mai afectați vor fi operatorii de cafenele, care își bazează activitatea pe aceste produse. În restaurante, impactul va fi mai redus.
În ceea ce privește industria de vending, ea este evaluată la circa 300 mil. euro anual.
„Ne așteptăm la un impact în jur de 7%, iar la nivel de șase luni, jumătate”, a mai spus Ungureanu.
Deși unii actori economici au majorat recent TVA-ul la băuturile pe bază de cafea și ceai – e vorba de băuturile preparate în bar -, întrebarea este câți dintre operatorii HoReCa știu că trebuie să facă asta? Iar cei care nu știu, cum vor afla?
HoReCa este una dintre cele mai fragmentate industrii local, cu zeci de mii de afaceri care operează câte un punct de lucru în varii colțuri de țară.