Ștefan Nanu, Șeful Trezoreriei: Următoarea emisiune publică de euro-obligațiuni va avea loc după alegerile prezidențiale și după măsurile așteptate din partea noului guvern. „Toată lumea este conștientă că sunt necesare măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7%”

România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale din mai și noile măsuri de reducere a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană înainte de a reveni pe piețele internaționale, a declarat șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, citat de Bloomberg. 

România a acoperit aproximativ 42% din necesarul brut de finanțare pentru acest an, pe baza unei ținte de deficit de 7% din PIB, a spus Nanu în cadrul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional. România intenționează, de asemenea, să folosească alte opțiuni de finanțare, cum ar fi plasamentele private și împrumuturile în afara pieței, pentru a reduce volumul euroobligațiunilor emise și pentru a diminua presiunea asupra randamentelor, după ce a atras deja aproximativ 8,5 miliarde de euro în datorie în valută străină de la începutul anului.

„Următoarea emisiune publică de euroobligațiuni va avea loc după alegerile prezidențiale și după măsurile așteptate din partea noului guvern”, a declarat Nanu într-un interviu acordat miercuri la Washington DC. „Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă și ele aceste clarificări.”

România se îndreaptă spre un nou tur de scrutin prezidențial pe 4 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile de anul trecut, declanșând cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului. Criza a complicat planurile guvernului de a reduce deficitul, iar riscurile cresc în contextul în care un posibil câștigător ar putea fi un candidat de extremă dreapta sau unul independent, care ar putea susține formarea unei noi coaliții de guvernare.

Deficitul bugetar a crescut la 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului, depășind nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut și accentuând îngrijorările privind dificultatea de a ține sub control derapajul fiscal.

„Toată lumea este conștientă că sunt necesare măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7%”, a spus Nanu.

Totuși, Ministerul Finanțelor beneficiază de o cerere crescută pentru titlurile de stat destinate populației, ca sursă suplimentară de finanțare, și ar putea majora planul de vânzare pentru acest instrument la 60 miliarde de lei (13,7 miliarde de dolari) pentru acest an, față de aproximativ 45 de miliarde de lei, a adăugat el.

România va rămâne probabil unul dintre cei mai mari împrumutători din Europa Centrală și de Est, cu un plan de a atrage 13 miliarde de euro de pe piețele externe în acest an, după o emisiune record de 18 miliarde de euro în 2024.