Premierul Cîțu spune că ține foarte mult la transparență, dar PNRR-ul prin care România se va îndatora cu 16 mld. euro va fi public abia după ce este depus la Comisie

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creșterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanții ne­fiind dispuși să facă publică lista proiectelor și a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creșterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanții ne­fiind dispuși să facă publică lista proiectelor și a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

Opacitatea din jurul acestui instrument gândit special pentru redresarea post-pandemie este cu atât mai greu de înțeles cu cât România vrea să împrumute 16 miliarde de euro, dincolo de cele 13 miliarde de euro disponibile din granturi, pentru proiecte despre care nimeni nu știe nimic oficial, dar care vor fi plătite de toți.

„PNRR este ca Sfântul Graal”, spune un consultant din piață. „Este noaptea minții ce se întâmplă acum”, spun specialiștii din domeniul energetic.

Reacțiile vin în contextul în care deși planul va fi trimis luni la Bruxelles, nimeni nu știe exact pentru ce se împrumută România, cine ar putea accesa fondurile sau care sunt condițiile sub care țara va primi împrumuturile de 16 mld. euro.

„Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puținele state membre UE care publică întregul document“, a declarat Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, în cadrul unui comunicat de presă dat la scurt timp după intervenția de ieri, din Parlament, a premierului Florin Cîțu. Astfel, pe 31 mai va avea loc depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene.

„Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal și pentru fiecare componentă”, spune Ghinea.

Mai departe, pe 1 iunie textele vor fi reunite într-un format pentru publicare, iar pe 2 iunie va avea loc publicarea integrală și prezentarea PNRR către publicul larg și jurnaliști.

Până atunci, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat un document de sinteză de 16 pagini în care sunt date câteva exemple de livrabile incluse în PNRR.

În linii mari, Facilitatea de Relansare și Reziliență lansată de Comisia Europeană va pune la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro în granturi și împrumuri pentru a ajuta economiile europene să se redreseze după pandemia de COVID-19. Împrumurile vor urmări logica Green Deal, astfel că 37% din bani se vor duce pe investiții care au ca rezultat protecția mediulu, 20% din sume urmând să alimenteze tranziția digitală a blocului european. Una dintre cele mai importante condiții din Planurile Naționale este faptul că proiectele trebuie să fie finalizate în 2026.

Acestea fiind condițiile, România spune, prin documentul de sinteză publicat ieri, că va construi 2.000 de kilometri de rețele de canalizare în localitățile de peste 2.000 de locuitori și 470 de kilometri de rețele în cele cu mai puțin de 2.000 de locuitori.

Tot până în 2026 ar trebui plantate 45.000 de hectare de pădure. La acestea se adaugă 434 de kilometri de autostradă, modernizarea a 311 kilometri de cale ferată, electrificarea altor 110 kilometri, precum și extinderea rețelei de metrou cu 15 stații. În zona de energie este estimată punerea în funcțiune a 1.581 MW în proiecte eoliene și a peste 2.031 MW în proiecte solare. În zona de sănătate tot în următorii cinci ani vor fi renovate sau extinse 30 de spitale.

„Tot am fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. De fiecare dată când am fost invitat procedural, am prezentat în fața românilor. Țin foarte mult la transparență și profesionalism”, a spus premierul în deschiderea discursului său. El a mai precizat că investițiile se vor vedea în buzunarele românilor, 16 miliarde de euro din planul de 29,2 miliarde de euro fiind oricum sub formă de împrumuturi, nu granturi.

“România are nevoie de toată suma pentru a arde etape, pentru a prinde din urmă alte țări dezvoltate. Mai mult, România are nevoie de investitori. Vom lua toată suma, o vom folosi, iar companiile românești și ceilalți investitori vor implementa acest program. Haideți să vă sun un secret. E nevoie de toată clasa politică pentru a realiza acest program, pentru că este programul românilor”, a mai spus premierul Cîțu.

Deși este programul românilor și o bună parte din el va fi finanțat tot de români, PNRR-ul complet rămâne secret pentru români până pe 2 iunie.