Dacă economisim timp cu internet banking și comenzi online, nu-i așa că acum „ne permitem” să ne spălăm singuri mașina? Cum câștigă teren curentul self-service

Timpul economisit pentru diverse activități este promisiunea cu care ne-au captivat diverse servicii, iar bankingul online sau ecommerce-ul sunt cele mai evidente exemple. Dar iată că se conturează un nou fenomen. Pe lângă spălătoriile de mașini self-service, și casele de marcat unde ne scanăm singuri produsele cumpărate sunt tot mai răspândite. Iar mai nou, avem prilejul de a ne repara singuri telefoanele mobile. Conform unui comunicat de presă, începând din luna august românii își pot repara singuri telefoanele mobile în primul service din România ce alocă un spațiu dotat cu echipamentele și uneltele necesare, deschis la Iași. „Serviciul este destinat atât pasionaților de tehnologie, cât și utilizatorilor obișnuiți care își doresc mai multă independență și control asupra propriilor echipamente.” Cum funcționează? Primul pas este achiziția pieselor. Apoi accesarea zonei de self service, echipată complet cu instrumente profesionale. Al treilea pas este concret repararea telefonului. Apariția în sine a acestui tip de serviciu pentru repararea telefoanelor mobile este interesantă, dar mai degrabă la nivel de hobby – pentru cine vrea și se pricepe. Dar nu cumva vom avea șansa să ne ocupăm de multe alte activități – voit sau nu – în viitor? Să ne reparăm singuri și mașinile? Sau să curățăm camerele de hotel în care suntem cazați? Spălătoriile de mașini nu ar fi câștigat așa mult teren și nici casele de marcat neasistate, dacă nu s-ar fi schimbat deopotrivă optica angajaților dar și a companiilor. Justificările acestui curent sunt multiple – de la dificultatea de a găsi și păstra angajați până la reduceri de costuri. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care în țara noastră numărul persoanelor fără ocupație este unul dintre cele mai ridicate la nivel european. De pildă, în statisticile biroului european Eurostat, România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare profesională – NEET (not in education, employment or training), de 19,4% în 2024. Comparativ, Bulgaria are o pondere a tinerilor NEET de 12,7%, iar Ungaria de 10,9%. Iar datele cele mai recent publicate de Institutul Național de Statistică în privința șomajului arată că pentru persoanele adulte, între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,7% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor. Această categorie de vârstă reprezintă 76,1% din totalul șomerilor esti­mat pentru luna iulie 2025, arătând că majoritatea persoanelor fără loc de muncă se află în segmentul de vârstă activă și matură. Așadar, există o discrepanță majoră în ce privește disponibilitatea de a munci (din diverse cauze, unele poate total îndreptățite) și implicarea românilor în activități care să le asigure venituri „albe” – nu „la negru”, „la gri” sau pomeni deghizate sub diverse denumiri. Or această situație amplifică fenomenul lipsei de forță de muncă. Și astfel, deși avem acces la produse și servicii sofisticate, cum sunt ecommerce sau internet banking, e posibil ca în curând să fie necesar să ne schimbăm perspectiva și să ne convingem că este extrem de agreabil să ne spălăm singuri mașinile, să scanăm produsele cumpărate și cine mai știe ce alte activități. 

Self service până când? Sondajul LinkedIn desfășurat într-una din săptămânile anterioare publicării acestei ediții a BUSINESS Magazin (pe platformele linkeIn ale revistei și Ziarul Financiar):

Tot mai multe servicii ne… oferă „oportunități” variate. De la a ne spăla singuri mașinile și a scana produsele la cumpărături până la a ne repara singuri telefoanele mobile.

De Ioana Mihai-Andrei, redactor-șef Business Magazin