Cursa pentru cucerirea spațiului a început între SUA și Rusia în urmă cu 64 de ani. Astăzi, cursa spațială are dimensiuni noi, iar concurenții nu sunt doar guverne

Cursa pentru cucerirea spațiului a început între SUA și Rusia, cu un semnal trimis de satelitul Sputnik în urmă cu 64 de ani, în plin război rece, și a culminat cu o strângere de mână într-o misiune de andocare ruso-americană 18 ani mai târziu.

Astăzi, cursa spațială are dimensiuni noi, iar concurenții nu sunt doar guverne sau agenții guvernamentale care se bat pentru mândria națională, ci și companii private, mai mari sau mai mici, care se luptă pentru un loc pe piață. Se vorbește deja de o economie spațială cu o dezvoltare explozivă și în care jucătorii de top concurează nu doar pentru a lansa sateliți, ceea ce pot face și firmele mărunte, ci și pentru a duce oameni în spațiu, iar în aceasta Wall Streetul capătă un rol din ce în ce mai mare.

În 2019, Virgin Galactic, care are ca misiune dezvoltarea turismului în spațiu, a făcut primul mic pas pentru o companie spațială – și un salt uriaș pentru finanțele globale. A devenit o companie cotată la bursă printr-o fuziune cu o companie de achiziții cu scop special, sau pe scurt SPAC (Special Purpose Acquisition Company). Tranzacția a dat startul unei tendințe, afaceri private riscante din toate categoriile au ajuns pe piețele de acțiuni prin același mecanism, scrie revista Quartz. În 2019 au fost 87 de tranzacții SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacției de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacții SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari. Lumea încă mai așteaptă primul IPO spațial tradițional, dar șapte SPAC-uri s-au angajat să aducă pe burse firme spațiale la o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de dolari.

Este un semn clar al poftei investitorilor pentru ceva asemănător cu SpaceX lui Elon Musk, una dintre companiile private cu cea mai rapidă creștere din lume. Astra, care a ajuns în spațiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor și lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunțul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătrați în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari. Compania oferă lansări de rachete pentru 3 milioane de dolari fiecare, semnificativ mai puțin decât SpaceX și Rocket Lab, notează Bloomberg.

La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab și-a anunțat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma și-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă și oameni pe orbită. Acordul cu SPAC evaluează Rocket Lab la 4,1 miliarde de dolari și este așteapt să fie finalizat în al doilea trimestru al anului 2021. Spre comparație, SpaceX a lui Elon Musk, care nu este listată, este evaluată la 46 de miliarde de dolari. Odată fuziunea încheiată, Vector Acquisition Corporation, SPAC-ul cu care se va alia Rocket Lab, își va schimba numele în Rocket Lab USA. Simbolul Nasdaq va fi RKLB, scrie CNBC. „Această etapă accelerează capacitatea Rocket Lab de a debloca întregul potențial al spațiului prin intermediul platformelor noastre de lansare și nave spațiale și catalizează ambiția noastră de a crea o nouă verticală de afaceri de multe miliarde de dolari în aplicațiile spațiale”, a declarat Peter Beck, CEO al Rocket Lab.

În 2019 au fost 87 de tranzacții SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacției de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacții SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari.

Rocket Lab va avea 750 de milioane de dolari în cash la încheierea tranzacției, care va ajuta la dezvoltarea următoarei rachete, Neutron, un vehicul de lansare complet reutilizabil capabil să ridice pe orbită opt tone. Racheta este „adaptată pentru mega constelații de sateliți, misiuni în spațiul profund și zboruri spațiale umane”, se arată în prezentarea companiei. Calul de povară de până acum, racheta Electron, a lansat 18 misiuni de la primul său zbor din 2017 de pe principalul site de lansare a companiei, aflat în Noua Zeelandă. Această rachetă se află în stadiul incipient de transformare într-un vehicul reutilizabil. După o lansare, motorul principal va fi în cele din urmă capturat în aer cu un elicopter în loc să fie lăsat se prăbușească în ocean, așa cum este cazul acum. Primele teste în acest sens au fost un succes. Manevre de test mai complicate vor fi efectuate anul acesta. Pentru Neutron, zborul de debut a fost programat pentru 2024. Nava spațială va avea o înălțime de 40 de metri și va fi o „alternativă directă” la racheta Falcon 9, mai mare, a SpaceX. Neutron va fi capabilă să  trimită astronauți la Stația Spațială Internațională, Sfântul Graal al industriei de profil. SpaceX și Boeing sunt actualii contractori ai NASA pentru trimiterea astronauților pe ISS.

În prezent, Rocket Lab, fondată în 2006, este liderul industriei pentru misiuni de lansare a sateliților mici. De atunci, zeci de alte mici firme de lansare au fost înființate, creînd astfel o piață competitivă. În aceeași zi cu anunțul Rocket Lab, Spire Global, o companie spațială de date prin satelit cu peste 100 de sateliți pe cer, și-a anunțat propriile planuri de a deveni publică, prin NavSight Holdings, o altă SPAC. Firma de transport spațial Momentus Space a anunțat anul trecut planuri de a deveni publică după ce a fuzionat cu Stable Road Acquisition. Și în urmă cu doar câteva luni, start-up-ul de broadband spațial AST & Science a spus că se va alia cu o SPAC pentru a se lista. Însă posibilele deficiențe în finanțarea tradițională și temerile că cererea de lansări mici este exagerată – sau că există deja prea multe companii de lansare acum – au condus la un val recent de consolidări, dar și fuziuni SPAC în industria spațială. Astra, când și-a prezentat planurile de lansare, dar nu în spațiu, ci pe bursă, a menționat că are programate 50 de lansări pentru clienți și peste 150 de milioane de dolari din venituri de lansare contractate până acum. Acestea cu toate că a intrat într-un domeniu plin de concurenți.

La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab și-a anunțat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma și-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă și oameni pe orbită. ►

Pentru început, racheta sa, Rocket 3.2, înaltă de 12 metri intră în subsectorul vehiculelor mici de lansare – o categorie a industriei spațiale unde analiștii și directorii estimează că există peste 100 de start-up-uri în diferite etape de dezvoltare. Lider este Rocket Lab. Racheta Astra este promovată ca fiind capabilă să transporte până la 100 de kilograme pe orbita joasă a Pământului, pentru doar 2,5 milioane de dolari pentru o lansare dedicată. CEO-ul Chris Kemp se așteaptă ca prețul să scadă pe măsură ce Astra accelerează la o rată de lansare săptămânală în 2023 și dincolo de acest an. „Planul este finanțat integral până în 2025 pentru a ajunge să facem lansări în spațiu zilnice”, a asigurat el. Este un obiectiv formidabil. „Vorbiți despre aproape o lansare pe zi”, i-a spus Ken Herbert, analist la Canaccord Genuity. „Este posibil teoretic? Da. Dar, în practic patru ani, o singură companie va putea rezista la acest tip de program. Este ambițios – nimeni nu a făcut-o vreodată”. „Nu înseamnă că este imposibil, dar totul trebuie să meargă bine, chiar și lăsând COVID-19 deoparte”, i-a răspuns Herbert. „Și există alți factori în joc – dacă aveți o anomalie cu oricare dintre aceste lansări, atunci orice altceva va fi întârziat.” Kemp a fost ofițerul de tehnologie a informației al NASA în 2010 și 2011. Astra a ajuns în spațiu pentru prima dată în decembrie, după lansarea vehiculului său din Alaska. Deși racheta nu a atins orbita în acea misiune, conducerea companiei a considerat lansarea ca un test care a eliminat obstacolele finale necesare pentru a începe serviciul comercial mai târziu în acest an.

Listându-se, compania va putea face rost de banii de care are nevoie pentru a construi rachete mai mici, în număr mai mare, pe care le va lansa din diferite locuri la intervale scurte de timp una după după alta, în funcție de nevoile clientului, a explicat Kemp. Spre deosebire de alți constructori de rachete,  Astra se concentrează pe nave spațiale ieftine, automate și care pot fi controlate de la distanță. În schimb, SpaceX s-a concentrat pe lansarea rachetelor Falcon 9 reutilizabile, mari cât un bloc cu 23 de etaje, de pe patru platforme, în special de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida. Costul pe lansare al SpaceX este de 62 de milioane de dolari, potrivit site-ului său web, dar în 2020 a dezvăluit un instrument care să permită clienților pentru transportul sateliților mici să îi folosească serviciul de partajare pentru doar 1 milion de dolari pentru 200 de kilograme în sarcină utilă.

Astra, care a ajuns în spațiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor și lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunțul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătrați în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari.