Amnistie de 10 mld. euro: iertarea datoriilor transportatorilor, un venit „ratat“ de 10 mld. euro de către stat. Și iată de ce este România codașa Europei la taxare, cu doar 28% din PIB venituri fiscale

♦ Amnistia fiscală oferită transportatorilor și companiilor de construcții duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF ♦ Moda „iertării“ de către stat a companiilor care evită plata taxelor aferente salariilor folosind mijloace la limita legii (diurne, indemnizații de detașare etc.) este un factor care împiedică România să se apropie de media UE la un indicator: ponderea în PIB a veniturilor încasate la buget.

O modificare adusă recent Codului Fiscal „iartă“ com­paniile de transporturi și de construcții (cu acti­vități în alte țări) de amen­zile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaților din aceste sectoare  ca venituri salariale. Legea nr. 72 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, inițiată de deputatul PNL de Gorj, Gheorghe Pecin­gină, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 martie 2022. PNL are mai mulți membri cu interese în domeniul trans­por­turilor. De exemplu, familia deputatului PNL Robert Sighiartău controlează transportatorul Tabita Tour din Bistrița, cu afaceri de peste 56 de milioane de lei în 2020.

Numai în sectorul transporturilor internaționale lucrează peste 186.000 de șoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, potrivit unui studiu al KPMG, realizat la comanda UNTRR- Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România. Dacă din cei 2.600 de euro brut se scade salariul minim pe economie pentru care se plătesc toate taxele și contribuțiile sociale (de circa 480 de euro brut în 2021), rezultă o diferență sub formă de indemnizație de tip diurnă/detașare de 2.210 de euro brut pe lună per salariat.

Dacă s-ar aplica, pe o perioadă de cinci ani, la 186.000 de șoferi, același regim de impozitare ca pentru salarii pentru diferența de 2.210 euro, rezultă că statul a „ratat“ colectarea a peste 10 miliarde de euro din aceste venituri, doar în cazul transportatorilor, potrivit unui calcul ZF.

Deși impactul bugetar al oricărui proiect de lege trebuie menționat în expunerea de motive. În cazul amnistiei pentru transpor­tatori această precizare nu a fost făcută.

„Practica amnistiilor fiscale înseamnă de fapt pierderea unor bani din bugetul de stat. În 2015, guvernul a aprobat o amnistie fiscală pentru avocați, arhitecți și farmaciști, în total aproape 600 de mii de persoane pentru care statul a trecut cu vederea plata unor impozite.  Discuția legată de impozitarea diurnelor este veche, chiar de la ultima amnistie fiscală serioasă, cea din 2015. Un control al ANAF arată că șoferii sunt plătiți cu salariul minim, dar încasează diurne de 5-6 ori mai mari. Între timp, aceasta a rămas practica de lucru, dar ANAF nu a soluționat această problemă“, a spus Florin Andrei, economist, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Totodată, a adăugat el,  se discută în prezent despre acordarea unor deconturi la carburanți pentru transportatori, ceea ce va însemna că acest sector beneficiază de importante stimulente fiscale.

„Se vor vedea și în economie ca valoare adăugată? Mă îndoiesc“, a adăugat Florin Andrei.

În vremea guvernului condus de Victor Ponta, când farmaciștii, avocații sau jur­naliștii au scăpat de plata unor taxe, amnistia era estimată la valoarea de 1 mld. euro.

Acordarea amnistiilor fiscale reprezintă o piedică în creșterea gradului de colectare a veniturilor la buget, necesară pentru majorarea bugetelor alocate investițiilor și, implicit, încetinește ritmul de dezvoltare economică. România a colectat, din taxe și impozite, venituri în cuantum de 32,8% din PIB în 2020, cu mult sub nivelul celorlalte state din Uniunea Europeană, unde media a fost de 46,3% în 2020. În Franța, încasările la buget reprezintă peste 52% din PIB, în Germania – 46,5% din PIB, în Ungaria – 43,6% din PIB, iar în Polonia – 41,5% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

„Fiscul nu iartă, originea amnistiei nu e acolo. Este vorba de faptul că, din cauza legislației prost întocmite care dă senzația că anumite lucruri sunt premise, se ajunge ca sectoare întregi să lucreze la limita legalității, iar atunci când se impune respectarea legii, sectoare întregi de activitate ar intra în faliment fără amnistie“, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. Calitatea slabă a procesului legislativ, inclusiv la nivelul Parlamentului și al guvernului, care nu sesizează efectul actelor normative pe care le dau în economie, dar și lipsa rolului activ al Ministerului de Finanțe și al ANAF care nu previn contribuabilii asupra acestor situații aflate la limita legii sunt factorii care contribuie la crearea acestui context, care încurajează un comportament aflat la limita legalității, mai spune Emilian Duca.

Pe de altă parte, impozitarea diurnei ca venit salarial ar fi putut avea un efect negativ în economie. Un procent de  58% din firmele de transport rutier internațional de marfă active în România ar fi dispărut de pe piață, iar 12% dintre acestea s-ar fi mutat în alte state din UE, generând pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro (2,43% din PIB), potrivit rezultatelor unui studiu realizat la finalul anului trecut de KPMG.

Dincolo de sumele neîncasate de stat, mai există o problemă, socială, legată de neplata veniturilor salariale pe contracte de muncă: ce pensii vor avea actualii salariați care sunt plătiți, de fapt prin alte forme de contract?

„Mulți angajați merg pe ideea că nu știu dacă mai apucă pensia, iar pentru ei sunt mai importanți banii pe care îi încasează acum, indiferent de forma de contract. Dacă sindicatele din sectoarele acestea ar fi mai puternice și ar reprezenta mai bine drepturile salariaților, s-ar îmbunătăți situația“, a mai spus Emilian Duca.