Americanii încep să-și critice propriul capitalism

Dar acum, americanii au început să-și critice propriul capitalism, pe care nu-l mai recunosc.

Martin Wolf, cel mai cunoscut comentator de la Financial Times, ziarul de business al Europei, a făcut o recenzie unei cărți scrise de un profesor american, Thomas Philippon – „The Great Reversal – How America Gave Up on Free Markets”.
Martin Wolf l-a pus pe profesorul de economie din New York pe o listă a celor mai străluciți economiști ai momentului, aici incluzându-i pe Olivier Blanchard, fostul economist-șef al FMI, Emmanuel Saez și Gabriel Zucman, de la Universitatea din Barclay’s, și recent premiata cu Nobel Esther Duflo de la Massachusetts Institute of Technology.
Thomas Philippon scrie în carte că actualul capitalism american a ajuns un monopol, un oligopol care nu încurajează deloc competiția, marile companii extrăgând rente extrem de profitabile din ceea ce fac omorându-și concurența prin achiziții și consolidări.
Competiția, care reprezintă biblia capitalismului, este un cuvânt depășit pentru liderii de business de astăzi, care fac orice pentru a nu avea competitori.
Această concentrare la vârf a companiilor a devenit extrem de profitabilă, câștigurile actuale ale acestora, ca raport între profit și PIB, dublându-se din 1990 încoace.
Iar pretextul cu transferarea producției în China, pentru că acolo se produce mai ieftin, a creat monștri. Profesorul american a comparat capitalismul american cu capitalismul european, iar rezultatele au fost surprinzătoare: din 1999 până în 2017 creșterea reală a PIB-ului per capita a fost de 21% în SUA, de 25% în Uniunea Europeană și de 19% în zona euro, în ciuda crizei financiare care a izbucnit în Europa.
Profesorul american spune că ponderea salariilor în venituri este mai bună în Europa decât în Statele Unite, iar descoperirile tehnologice ale americanilor nu au dus la o îmbunătățire extraordinară a productivității, așa cum este percepția generală, ci doar au dus la creșterea profiturilor.
Mașinăria de lobby americană, care ar fi taxată ca trafic de influență dincolo de ocean, este văzută ca unul dintre cele mai mari pericole pentru capitalismul american.
Este dată ca exemplu situația din Congresul american, unde un congresman își petrece 30 de ore pe săptămână strângând bani pentru campaniile electorale.
Iar expresia este: „Dacă un lobbyist nu ne-a dat niciodată bani, nu vorbesc cu el. Dacă ești un lobbyist care ne-ai dat bani, aș putea vorbi cu tine”.
Instituțiile de reglementare europene sunt mult mai puternice decât cele americane pentru că acolo au pătruns mai puțin lobbyiștii.
Iar capitalismul european este mult mai competitiv și mai puțin monopolistic.
Unul dintre cele mai mari eșecuri ale capitalismului american este văzut ca fiind sistemul de sănătate, extrem de scump și ineficient, cu bariere de intrare extrem de mari.
Acest capitalism american a devenit extrem de scump, iar nota de plată este achitată de cei mulți, care nu au nicio altă alternativă.
În acest context nu este de mirare că deși sindicatele au rămas fără voce după globalizare, noile generații încep să aibă din ce în ce mai multe întrebări și văd puțin altfel lucrurile.
Conform unui sondaj citat de MarketWatch, mai mult de 30% din generația Millennials aprobă comunismul și 70% dintre ei ar vota un socialist.
22% din generația Millennials cred că proprietatea privată, unul din pilonii de bază ai capitalismului, ar trebui abolită, iar 45% din generația Z și Millennials susțin că educația ar trebui să fie free.
Acest capitalism american, care a devenit extrem de scump, monopolistic și rentier, începe să fie criticat și urât chiar de americani.