Ambițiile Germaniei de reînarmare se lovesc de lipsa masivă de oameni din piața muncii: Berlinul, cu bugete generoase pentru reînarmare în fața amenințării Rusiei, se chinuie să recruteze suficienți soldați. Cancelarul Merz a cerut luna trecută companiilor să elibereze temporar angajații pentru a dobândi competențe militare

Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în fața amenințării Rusiei, se confruntă cu dificultăți în a recruta suficienți soldați într-o piață a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg. 

Reformarea armatei, după decenii de neglijență, are loc într-un moment în care societatea îmbătrânește, iar tot mai mulți oameni părăsesc forța de muncă. Aceste tendințe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii și pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.

Deși și alte țări europene se confruntă cu lipsa de recruți, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerințe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, și adăugarea a sute de mii de rezerviști care să poată fi mobilizați în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.

În paralel, o inițiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acțiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiștii discută și posibilitatea recrutării de migranți în forțele armate.

Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanțarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convențională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajați pentru ca aceștia să poată dobândi competențe militare.

Astfel de declarații alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susțin ideea. Deși guvernul de coaliție are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz și Pistorius au lăsat deschisă opțiunea reinstaurării conscripției obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.

Cabinetul Merz este așteptat să adopte legislația în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius își propune să atragă peste 110.000 de recruți până la sfârșitul deceniului.

În spatele ușilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democrați din coaliție pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.

Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani și are nevoie acută de forță de muncă specializată pentru a se moderniza. Deși șomajul a crescut ușor, este de așteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor și podurilor.