Am avut alegeri locale, dar nu știm rezultatul lor, la opt zile de atunci. Cunoaștem candidații la prezidențiale, dar nu știm data alegerilor
După ce, luni de zile, am știut că data celor două tururi de scrutin pentru prezidențiale a fost fixată pentru septembrie, de coaliția PSD-PNL, aflăm că lucrurile nu sunt tocmai așa. Liberalii vor din nou alegeri prezidențiale în decembrie (cică în septembrie începe școala) iar social-democrații spun: „Pai nu am stabilit înpreună că sunt în septembrie și, când am stabilit, nu știați că începe șco…
♦ Știm că Nicușor Dan a învins-o pe Gabriela Firea la București, că Dominic Fritz a câștigat la Timișoara, că Emil Boc, la Cluj, a câștigat un al șaselea mandat de primar ♦ Dar, la opt zile de la finalul alegerilor locale, noi nu știm cum s-au împărțit voturile „politice“ nici la consiliile județene, nici la cele locale.
După ce, luni de zile, am știut că data celor două tururi de scrutin pentru prezidențiale a fost fixată pentru septembrie, de coaliția PSD-PNL, aflăm că lucrurile nu sunt tocmai așa. Liberalii vor din nou alegeri prezidențiale în decembrie (cică în septembrie începe școala) iar social-democrații spun: „Pai nu am stabilit înpreună că sunt în septembrie și, când am stabilit, nu știați că începe școala?“ Iar Marcel Ciolacu, șeful PSD spune chiar: Guvernul (adică el) stabilește data alegerilor și numește pretențiile liberalilor drept „șmecherii“ care se vor opri la porțile Palatului Victoria.
Povestea acestui tandem PSD-PNL care a funcționat o vreme este că, deși a mers când s-au împărțit banii, nu funcționează când este vorba de funcții. PNL a pierdut, în favoarea PSD, șase consilii județene, în alegerile locale. Or, președinții consiliilor județene și consiliile lor împart banii unui județ și împart funcții bine plătite. Administrația locală are o treime din bugetul general consolidat. Acum povestea localelor se îndreaptă spre prezidențiale cu un impact și mai mare. Pentru că PSD și PNL sunt partide mari și, în funcție de vremuri, pot pretinde, fiecare, să conducă țara. Sunt și orgolioase, așa că fiecare dintre ele va avea un candidat prezidențial.
Cum arată lucrurile acum, candidații vor fi șeful PNL, Nicolae Ciucă, și cel al PSD, Marcel Ciolacu. Doar că funcția prezidențială nu poate fi împărțită cum a fost împărțită guvernarea: jumătate tu, jumătate eu. După cum au arătat datele alegerilor locale și europarlamentare, candidatul AUR, George Simion, care și-a lansat sâmbătă candidatura la prezidențiale, nu are șanse pentru turul al doilea.
Așa că disputa electorală va fi între cei doi buni prieteni de la guvernare, Ciucă și Ciolacu.
Cum niciunul dintre cele două partide nu vor un candidat comun (cel puțin pe datele de acum) sau un tandem președinte-premier, cineva va pierde. Tertium non datur. Or, și la PNL și la PSD, cel care a pierdut este trecut (prin tradiție) pe linie moartă.
Acum Ciolacu, cu pistolul la tâmplă și cu perspectiva cumplită a trecerii în liga a treia a politicii sugerează că PSD l-ar putea susține pe Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO și, foarte probabil, un candidat cu bune șanse la prezidențiale, după rizibilul episod al „Mihaela dragostea mea“.
Geoană are acum șanse bune de răzbunare, dar refuză (deocamdată) sprijinul PSD și spune că a venit vremea independenților.
Nu știm dacă este chiar așa, PSD și PNL au avut scoruri înalte în alegerile din 9 iunie. AUR contează doar marginal, USR nu contează (nimeni de acolo nu vrea să candideze după eșecul neașteptat de la locale și europarlamentare).
Așa că PSD și Ciolacu, ar trage lozul câștigător dacă l-ar lua pe Geoana de partea lor. Doar că, după cum se vede, Geoană nu uită că a fost dat afară din PSD (din poziția de șef al partidului) după ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu. Ciolacu ar putea să-i urmeze soarta (dacă nu câștigă), cu tot deșertul ce va apărea în urma sa.